Istoria unui palat. Construit de către Vodă Brâncoveanu, Palatul Mogoșoaia a fost confiscat de către turci, ocupat de către pandurii lui Vladimirescu, precum și… ambasadă elvețiană
Aflat nu prea departe de București, la circa 15 kilometri, Palatul Mogoșoaia a fost denumit astfel după numele unei boieroaice, văduva boierului Mogoș – care a fost stăpânul inițial al moșiei pe care s-a clădit palatul.
E greu de spus când a început construirea impunătoarei clădiri, dar măcar știm sigur când s-a isprăvit: luna septembrie a anului 1702. Stilul construcției? Brâncovenesc, desigur. Totuși, nu este prima clădire construită în acest stil minunat. Mai înainte, Constantin Brâncoveanu – voievodul trecut în rândul sfinților, a mai ridicat un palat în același stil, la Potlogi. Palatul Mogoșoaia a fost stăpânit de către familia Brâncoveanu circa 120 de ani.
Sursa imagine: Drum liber
La 1714, Brâncoveanu, fiii săi, precum și sfetnicul Ianache Văcărescu, au fost martirizați la Constantinopol, refuzând cu demnitate să-și abandoneze credința strămoșească și s-o adopte pe cea musulmană. Atunci, turcii au confiscat palatul lui Brâncoveanu, împreună cu toate celelalte bunuri ale vrednicului domnitor. Mai târziu, palatul a fost răscumpărat de la otomani de către domnitorul Ștefan Cantacuzino, după care a intrat iarăși în proprietatea Brâncovenilor. Și așa a rămas multă vreme, până în veacul al XIX-lea.
Sursa imagine: Drum liber
În perioada 1768-1774 a avut loc un război ruso-turc. Banul Nicolae Brâncoveanu s-a situat de partea rușilor, așa că turcii s-au simțit „datori” să-i devasteze palatul, când au trecut prin zonă. Mai târziu, la 1821, când s-a declanșat revoluția lui Tudor Vladimirescu, palatul a fost ocupat de către aprigii panduri. Pe vremea aceea, proprietar era Grigore Brâncoveanu, care, înspăimântat, a trecut munții, în Ardeal. Era ultimul descendent al neamului Brâncovenilor. Fără urmași, el a adoptat o fată, care, peste ani de zile, s-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, domnitor al Țării Românești. Noii proprietari au îngrijit cum se cuvine vechiul palat brâncovenesc.
Mulțumită prințesei Martha Bibescu, după 1912 s-a început o amplă acțiune de renovare. N-a putut fi dusă la bun sfârșit, întrucât a venit războiul. Primul Război Mondial, în care germanii au efectuat bombardamente și au provocat distrugeri inclusiv vechiului palat brâncovenesc. Prințesa Matha Bibescu nu s-a retras în Moldova, pe timpul ocupației nemțești. A locuit la Mogoșoaia, în vreme ce conducea un spital pentru răniții Marelui Război.
Prințesa Martha Bibescu (1889-1973) a fost o personalitate complexă și a dus o viață tumultuoasă (inclusiv pe plan amoros). A avut o existență îndelungată, ale cărei taine încă nu ni s-au dezvăluit complet (de plidă, se pare că ea a fost una dintre primele românce admise în masonerie). Pe durata ostilităților, Martha Bibescu și-a folosit relațiile pentru a culege informații despre planurile ocupantului german, pe care le furniza, apoi, guvernului și conducerii armatei române, aflate în Moldova.
Totuși, după război, a fost acuzată de… colaborare cu ocupantul german. Abia în 1920 a putut relua prințesa Bibescu activitatea de renovare a palatului! Sursa de finanțare? Banii pe care îi câștigase din activitatea literară, din vânzările cărților pe care le scrisese. Se poate trage concluzia că prințesa a fost o scriitoare talentată, apreciată.
După declanșarea Celui de-al Doilea Război Mondial, palatul a fost ocupat de către un chiriaș mai puțin obișnuit: reprezentanța diplomatică a Elveției. „Țara cantoanelor” și-a avut legația în Palatul Mogoșoaia pentru o vreme, dar nu prea mult. În primăvara lui 1945, comuniștii au naționalizat terenurile aferente palatului Mogoșoaia. Prin strădaniile prințesei Bibescu, palatul a fost declarat monument istoric. Patru ani mai târziu a fost naționalizată și clădirea. Actualmente, în încăperile palatului se află exponatele unui muzeu de artă brâncovenească.
Autor: Tomi Tohaneanu
Surse informații: wikipedia.org, palatebrancovenesti.ro
Sursă Foto 1
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu