Istoria mâncării nesănătoase de tipul Fast-food și Junk Food și cum ne „păcălește” aceasta creierul să o consumăm

Mâncarea de tipul „Fast food” este termenul ce se referă la mâncarea preparată rapid și bogată în grăsimi. În anul 2008, un studiu al cercetătorilor de la Universitatea McMaster din Canada a arătat că alimentația de tip fast-food este responsabilă pentru o treime dintre infarctele înregistrate la nivel mondial. Dacă în 1970, americanii cheltuiau aproximativ 6 miliarde de dolari pe mâncare fast-food, în 2006 cheltuielile au crescut la aproape 142 miliarde dolari. Numai în SUA există peste 300.000 de restaurante cu specific fast-food.

Mâncarea ”junk food” o găsim la orice chioșc alimentar, benzinărie, cinematograf etc și nu este altceva decât o „inginerie alimentară”. Acest tip de mâncare încarcă organismul cu un exces de energie, fără fibrele, vitaminele sau mineralele necesare acestuia pentru o dezvoltare corectă și pentru un sistem imunitar sănătos. În categoria „Junk Food” găsim dulciurile, gustările sărate, lactatele cu conținut ridicat de grăsime, prepatare de patiserie sau băuturile răcoritoare.

Istoria mâncărurilor nesănătoase și rapide are legătură cu industrializarea din Statelor Unite și plecarea masivă a oamenilor de la sate la oraș pentru a lucra. Primii vânzători de fast-food au fost comercianții ambulanți de mâncare care își parcau cărucioarele cu delicatese la intrarea în fabrici pentru a hrăni muncitorii. Apariția restaurantelor de tipul fast-food a fost în anii 1950, odată cu creșterea bunăstării și a parcului auto de pe șoselele americane, moment în care să comanzi mâncare stând în mașină devenise o modă. De cealaltă parte prima mâncare junk Food, a fost un amestec dulce-sărat din popcorn, melasă și alune, introdus de frații Frederick și Louis Rueckheim la Târgul Mondial de la Chicago din 1893.

Dar dacă știm că această mâncare este nesănătoasă de ce „tânjim” după ea?

Steven Witherly este un om de știință ce se ocupă de studiul alimentelor și ce ne face să devenim dependenți de ele, de mai bine de 20 de ani. Potrivit raportului publicat de acesta, atunci când mâncăm alimente gustoase, există doi factori care fac experiența placută.

În primul rând este vorba de modul în care alimentele ne conferă o experiență plăcută începând de la miros și gust, până la modul în care simțim alimentele. Iar pe de altă parte, este vorba de acea combinație de macronutrienți și ingrediente atrăgătoare pentru papilele noastre gustative, care ne determină să cumpărăm iar și iar anumite produse.

În spatele acestor experiențe există o serie de factori care influențează creierul, determinându-ne poftele pentru un anumit produs.

Unul dintre factori este „contrastul dinamic”: Acesta reprezintă o gamă largă de senzații pe care o oferă un singur aliment. Un singur aliment poate avea, pe lângă un gust aromat și foarte plăcut, un înveliș crocant, care acoperă un miez moale, iar „Pentru creierul uman, această combinație poate reprezenta ceva nou ce trebuie studiat”, a declarat acesta.

Un al doilea factor este salivația: Cu cât răspunsul salivației este mai mare, cu atât gustul alimentelor este mai intens pentru papilele gustative. Sosurile, glazurile și toate produsele emulsionate acționează acest proces. De aceea creierul nu poate rezista unor alimente precum ciocolata, sosurile pentru salată, maioneza sau înghețata.

Totodată, alimentele nesănătoase sunt create astfel încât ele să nu îți „plictisească” creierul. Când oferi papilelor același gust, intensitatea plăcerii se poate diminua chiar și în câteva minute. Nu același lucru se întâmplă însă în cazul produselor junk-food, care oferă o senzație plăcută și interesantă.

Peste toate, acest tip de alimente conțin potențiatori artificiali pentru gust, introduși special ca să determine dependență…

sursa: http://recipes.howstuffworks.com/junk-food.htm

sursa: http://science.howstuffworks.com/innovation/edible-innovations/fast-food3.htm

sursa:http://jamesclear.com/junk-food-science

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fast_food

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină