Românul Ion St. Basgan a implementat pentru prima dată FORAJUL SONIC

Ion St. Basgan s-a născut în ziua de 24 iunie 1902, la Focşani, în familia preotului Ştefan Bazgan şi al Mariei. A urmat cursurile primare în perioada 1907 – 1913, la Şcoala nr. 2 din Focşani, şi apoi a urmat Liceul Internat din laşi. După liceu, candidează la o bursa de studii oferită de Societatea Petrolieră „Steaua Română”, pentru care a fost nevoit să încheie un contract cu societatea, document ce prevedea ca după absolvire, Ion St. Basgan să lucreze cel puţin cinci ani ca angajat al instituţiei respective.
Bursa îl ajută să plece în 1920 la Şcoala Superioară de Mine şi Metalurgie, de la Leoben, Austria. Devine inginer-minier şi efectuează un stagiu de practică la exploatările de petrol (prin galerii miniere) de la Pechelbronn, din Alsacia, Franţa. Se întoarce în ţară în 1925 şi se angajează inginer de foraj la Societatea Steaua Română, lucrând în zona Moreni, Gura Ocniţei.
“Urmărind săparea sondelor pentru extracţia petrolului, observa ca forajele se executau empiric si ca nu exista o baza teoretica ştiinţifică si se dedica cercetărilor in vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sonda cu ajutorul instalaţiilor de foraj.” După o perioada de observaţii, măsurători si studii, revoluţionează in anul 1932 tehnica forajului, “respectiv trcerea de la forajul rotativ, la forajul rotativ percutant, prin punerea in regim vibratoriu al sapei de foraj, metoda după care se forează si in prezent.” (ionbasganfoundation.ro)
Ca urmare a studiilor şi măsurătorilor sale, inginerul român aplică pentru prima dată principiile sonicităţii în forajul sondelor, constatând că „presiunea hidromecanică acţionează în sus, în direcţia opusă celei de penetrare a burghiului”, fenomen ce trebuie anihilat prin “aplicarea unei greutăţi suplimentare deasupra sapei de foraj.”
Între anii 1932-1934, Ion St. Basgan publică constatările sale, pe care le va susţine şi în doctoratul dat la Leoben, Austria. Înregistrează astfel şi primele două brevete de invenţie: „Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţii percutante şi prin amortizarea presiunilor hidromecanice” şi „Aparat Rotativ pentru Forare Puţuri”. Cele două invenţii au fost aplicate imediat în tehnica forajului, ducând la îmbunătăţirea randamentului şi reducerea costului pe metru forat.
În 1933 inventatorul român ia parte, ca delegat oficial al României, la primul Congres Mondial de Petrol de la Londra, unde prezintă lucrarea: „Scientific Consideration of The Technic Of Modern Drilling”.
Continuă să cerceteze metode de a pătrunde cât mai adânc în scoarţa pământului, în vederea scoateri petrolului. Ca urmare a acestei obsesii şi a anilor dedicaţii căutărilor, înregistrează în 1967 în Franța, SUA, Portugalia și Emiratele Arabe Unite invenția „Sistem de foraj rotativ și percutant cu frecvențe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum și instalația și aparatura respectivă”, prin care depăşeşte bariera de forare la 8000 m adâncime. Brevetează în SUA în anul 1970 o nouă invenţie: „Procedura şi sistemul de forare rotativă cu vibraţie sonică impuse fluidului de foraj”. Această nouă invenţie permitea săparea sondelor de mare adâncime, până la 15.000 metri.
De-a lungul vieții, Ion Basgan a publicat peste 60 de lucrări, articole, teme dezbătute în conferințe și tratate despre tehnica forajului. În timpul comunismului, lucrările şi invenţiile sale nu au fost apreciate pe măsură. Omul de ştiinţă nu a devenit membru de partid, refuzul său de a intra în partid costându-l respingerea dosarului de a fi acceptat ca membru al Academiei Române. S-a stins din viaţă la data de 15 decembrie 1980, la București.
După 1989, prin acţiunile fundaţiei care-i poartă numele, meritele sale au fost recunoscute atribuindu-se, post mortem, titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi al Academiei Oamenilor de Stiinţe din România.
reportaj de Mădălina Corina Diaconu
surse: ionbasganfoundation.ro, ziare.com, jurnalul national
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
E pomenit si in muzeul tehnic din bucuresti, muzeu care merita vazut; multumim