Îmblânzitoarele de vulturi – O tradiție extrem de veche a triburilor nomade din Asia

Posted on 8 aprilie 2016 by Radu Ungureanu in Istorie, Știați că // 0 Comments

În îndepărtatele teritorii ale Asiei, viața decurge într-un alt ritm. Practicele străvechi care fascinează o lume întreagă, continuă să facă parte din viața de zi cu zi a acestor culturi. Spre exemplu, și în zilele noastre câteva sute de cazaci din Mongolia, Kazahstan, Kârgâzstan sau Xinjiang, provincie din China, vânează cu ajutorul acvilelor dresate, creând o simbioză unică între om și această pasăre.

Viața unui asemenea vânător nu este tocmai ușoară. Fetele și băieți dornici de a învăța această tehnică încep antrenamentele de la vârste extrem de fragede; încă de la 5 ani copiii sunt lăsați în preajma acestor păsări de pradă pentru a se obișnui cu prezența lor. În momentul în care un copil este suficient de puternic pentru a transporta un vultur pe mână, acesta poate începe ucenicia propriu-zisă. Antrenamentele sunt extrem de dure, copiii care aleg să urmeze această cale un un regim strict, lumea lor rezumându-se aproape doar la antrenamente zilnice și participarea la festivaluri de profil.

Bărbații care duc mai departe această tradiție sunt mult mai numeroși în prezent decât femeile, însă această îndeletnicire unică a fost deschisă și învățată de ambele sexe, încă din cele mai vechi timpuri. Dovezile arheologice descoperite arată o prezență a vânătoarelor cu acvile încă de acum 3.000 de ani. Din Ucraina de astăzi și până în îndepărtata Chină, războinicii nomazi s-au folosit de acvile dresate pentru a putea supraviețui. Dintre aceștia, o treime au fost femei.

La vârsta de 5 ani, Aisulu(foto) a început să aibă primele contacte cu vulturul deținut de familia sa. Părinții au fost încântați de dorința copilului de a urma această cale, deși sunt conștienți de faptul că micuța lor va trebui să își sacrifice o mare parte din copilărie antrenându-se, la fel ca în orice alt sport practicat pentru înalta performanță.

„Ea face parte din noua generație care se va asigura că acestă tradiție străvechi va fi păstrată în viață”, a declarat Ardak, tatăl fetiței.

Iar aceasta nu este singură. Totuși, în ciuda eforturilor comunităților de nomazi, mulți tineri aleg să lase în urmă acest trai când devin adulți și să se mute în așezări stabile, mai aproape de lumea civilizată, ceea ce duce la o scădere a numărului de adulți capabili de a îmblânzi și controla aceste păsări. Conform estimărilor, astăzi mai există doar aproximativ 250 de vânători cu vulturi și o mână de tineri ucenici, la fel ca Aisulu, care încearcă să mențină tradiția antică în viață.