Hipodromul Băneasa

Hipodromul Băneasa, construit după planurile arhitectului Ion Berindey, a fost o clădire emblematică a Bucureștiului de început de secol XX și unul dintre cele mai frumoase hipodromuri din Europa.

Inaugurat în anul 1908, în prezența Familiei Regale, noul hipodrom al Bucureștilor impresiona printr-o „eleganță aparte”, concurând cu celebrul Longchamp parizian.

„O adevărată operă de arhitectură extraordinar de reușită”, unde se desfășurau, de două ori pe săptămână, atractive curse de galop și de trap.

La hipodromul Băneasa se ajungea cu tramvaiul 3, care, în zilele de curse, era atât de aglomerat, încât „abia se târa bietul tramvai cu oamenii ciorchine pe el”.

Cursele de galop atrăgeau în special „lumea bună” a Bucureștilor, iar datorită pariurilor, emoția desfășurării acestor curse era cu atât mai mare.

„Pariau oamenii pe cai și, fie în tribună, fie sprijiniți de gardul din marginea pistei, tremurau zdravăn, încă de la startul cursei, cu ochii la goana cailor în galop pe pista de iarbă, la jokeii săltați în scări, încovrigați și încleștați, care, când se apropiau de potou, începeau să cravașeze sălbatic caii, dornici să câștige cursa.

După ce caii treceau linia de finiș fulgerând, unii spectatori începeau să sară în sus de bucurie că au câștigat, iar cei mai mulți, doborâți de amărăciune, să rupă cu năduf biletele necâștigătoare.”

Această trăire intensă îi făcea pe mulți să nu renunțe „pentru nimic în lume” la fascinantul spectacol al curselor, chiar dacă la întoarcere erau nevoiți să treacă din nou prin sufocanta înghesuială și îmbrâncelile tramvaiului supraaglomerat.

La hipodrom, veneau, de regulă, două feluri de spectatori: cei care voiau să vadă și cei care doreau să fie văzuți. Primii puteau fi găsiți la peluză, ceilalți la tribună.

La un an de la inaugurare, în toamna anului 1909, hipodromul primește vizita aviatorului francez Louis Blériot.

Cu această ocazie, bucureștenii au putut admira pentru prima dată un aeroplan, asistând la o impresionată demonstrație aviatică. Această premieră istorică a adunat spectatori din toate colțurile țării.

Constantin Bacalbașa estima că în ziua zborului peste o sută de mii de oameni au fost prezenți pe hipodrom și în preajma lui.

„N-a rămas în București tramvai, camion, cabrioletă, brișcă, căruță, nici cel mai neînsemnat vehicul, care să nu fie întrebuințat spre a transporta lumea la hipodrom.

Se venea în valuri nesfârșite, pe sus sau pe jos, oameni bătrâni, femei, copii, toți alergau ca să poată ocupa din vreme un loc mai bun. O atât de mare îngrămădire de oameni nu mai văzuse Bucureștiul.”

Succesul lui Blériot a ținut multe zile prima pagină a presei vremii.

Ediția ziarului „Dimineața” din 20 octombrie 1909 descria într-un amplu reportaj „cele trei zboruri splendide ale lui Blériot în fața unei mulțimi imense”, cel de al treilea zbor fiind „cel mai frumos dintre toate”.

Hipodromul Băneasa a mai rămas cunoscut și datorită faptului că o dată pe an, în mai-iunie, avea loc „Premiul Modei”, o paradă a principalelor case de modă din oraș, cu ținute elegante pentru domni și doamne.

Cu această ocazie, „tot hipodromul era inundat de modă, de moda rochiilor de mătase cu imprimeuri, rochiilor de moar, tafta sau dantelă, cu tăietura clasică, cu fuste cloș, evazate, cu șliț sau nu, în pliuri sau drepte, cu bluze, cu sau fără mânecuțe, cu corsaj evident prins în copci, nasturi și fermoare, cu sau fără decolteu, asortate cu pălăriuțe sau pălării mari cu voalete, mănuși din piele sau dantelă, pantofi sau sandale în barete, ori la bărbați costume la un rând sau două, cu pantaloni evazați sau normali, pălării de fetru cu panglică lată sau îngustă, cravată sau papillon, cu sau fără batistă la buzunar…, toate în culorile lor multe și asortate care atrăgeau atenția”.

Hipodromul a rămas prezent în viața bucureștenilor până la venirea la putere a comuniștilor.

În anul 1952 a fost demolată partea dreaptă pentru construirea Casei Scânteii, iar în anul 1960 partea stângă pentru construirea complexului expozițional Romexpo.

Text: Andreea Mâniceanu

Bibliografie:

„Dimineața”, 20 octombrie 1909

„Hipodromul”, ziar sportiv, 12 octombrie 1906

„Realitatea Ilustrată”, 1 august 1939

Alexandru Grigorescu, „Cândva la Băneasa”, Editura Vremea, București, 2008

Constantin Bacalbașa, „Bucureștii de altădată”, Volumul III, Editura Ziarului Universul, București, 1936

Frédéric Damé, „Bucureștiul în 1906”, Editura Paralela 45, București, 2007

Sursă foto: Colecția „Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice” a Muzeului Municipiului București

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină