Un interviu despre alimentație, atitudine corectă în fața provocărilor din supermarket și importanța stilului sănătos de viață.
– Credeți că este valabil și corect principiul „ești ceea ce mănânci?”
La momentul actual, fraza aceasta a căpătat un sens cu totul nou. Cercetările de la Universitatea Nanjing au descoperit că fragmente de ARN (miARN) din legume ajung în sângele nostru după ce le mâncăm și pot regla expresia genelor noastre odată ce acestea sunt în interiorul nostru.
Unul dintre ele, numit MIR168a, este produs în orez și s-a regăsit din abundență în sângele oamenilor chinezi studiati.
Cercetătorul german Dörfler și studentul său Rainer Schubbert au descoperit că atunci când au hrănit un șoarece cu un virus bacterian numit M13, anumite părți din materialul său genetic s-au regăsit în alte celule din organism precum celulele intestinale, în splina, în ficat sau în celulele albe din sânge, contrar așteptărilor de a fi complet eliminate prin materiile fecale.
Prin urmare, acest material genetic din alimente este încorporat și în genele noastre. Mai mult decât atât, la momentul actual este în plină dezvoltare un domeniu nou al nutriției numit nutrigenetică, adică modalitatea prin care anumite componente din mâncare „vorbesc” cu genele noastre. Iată un exemplu uimitor despre cum tipul de alimente activează anumite gene.
Se stie faptul că albinele lucrătoare muncesc non-stop, sunt sterile și trăiesc doar câteva săptămâni. Regina albina, trăiește ani de zile și este foarte fertilă, dând naștere unei întregi colonii. Cu toate acestea, albinele lucrătoare și matca sunt identice din punct de vedere genetic. Ele devin două forme de viață diferite datorită alimentelor consumate.
Regina albina se hrănește cu lăptișor de matcă, în timp ce albinele lucrătoare se hrănesc cu nectar și polen. Ambele alimente oferă energie, dar lăptișorul de matcă are o caracteristică suplimentară: nutrienții săi pot debloca instrucțiunile genetice pentru a crea anatomia și fiziologia unei matci, acest lucru numindu-se controlul nutritional al statusului reproducător prin metilarea AND-ului.
Încă nu se cunosc influențele la nivel molecular al alimentelor, iar noi încă gândim alimentele numai prin prisma numărului de kilocalorii. Mai mult decât atât, putem spune că suntem și ce fel de nutrienți absoarbe microbiomul.
Microbii intestinali promovează producția de serotonină în colon printr-un efect al acizilor grași cu lanț scurt asupra celulelor enterocromafine.
Deci starea noastră de spirit este influențată de microbiom, care la rândul lui este influențat de ceea ce mâncăm. Prin urmare răspunsul este că într-un mod mai subtil, da, o parte din noi este și ceea e mâncăm.
PRINCIPIUL 3 S
– Se pune mare accent pe citirea etichetelor în supermarket. Totuși, omul de rând chiar dacă citește etichetele, nu poate identifica foarte ușor ce e nociv. Care ar fi câteva sfaturi pentru substanțe „de ocolit”?
Dacă ne-am făcut un obicei să citem etichetele din supermarket, acesta este deja un pas important. Când vine vorba de etichete, este sa bine să aplicăm principiul 3S (engl. sodiu, saturated fats, sugar) – cu cât mai puțin cu atât mai bine. De exemplu, fulgii de ovăz conțin cam 5 mg de sodiu la 100 g, în timp ce unele cereale pentru micul dejun pot conține și aproximativ 400 mg de sodiu la 100 g. Suntem foarte imersați într-un mediul cu alimente ultraprocesate, și ar fi bine să nu facem uz de capacitatea noastră de a discrimina.
Un studiu francez a arătat că aproximativ 2/3 din alimentele din supermaketurile franceze sunt ultraprocesate, conform stadializării SIGA. Acest lucru ne arată că dacă ne bazăm exclusiv pe a consuma alimentele gata preparate din supermarket probabilitatea de a consuma alimente ultraprocesate este ft mare.
Cel mai bun sfat este să ne bazăm cât mai mult pe alimentele pregătite din ingredientele din starea lor naturală, care conțin un raport valore nutritivă valoare energetică mare, de exemplu legumele, fructele sau carnea neprocesata cu aditivi.
– Cât de dăunătoare sunt E-urile?
Mai întâi să ne gândim care este rolul lor. Acestea sunt adăgate cu scopul de a modifica gustul, culoarea, textura sau pentru a crește termenul de valabilitate. Dar alimentele cu E-uri sunt nocive printr-un efect calitativ, nu cantitativ, deoarece cantitatea E-urilor adăugată este considerată sigură de FDA.
Alimentele ultraprocesate au de fapt structura (matrixul) foarte modificate. Ele contin ingredientele de bază care nu se găsesc în stare naturală, dar și aditivii alimentari. Aceasta modificare a matrixului, deci a calității alimetului este cea care are impact negativ, nu neapărat faptul că am consumat un aliment bogat în zahăr sau acizi grași saturați.
La momentul actual este cunoscut faptul că riscul de a face o boală cronică de metabolism (obezitate, diabet, hipertensiune, dislipidemie sau anumite forme de cancer) este asociat cu consumul crescut de alimente ultraprocesate.
Mai mult decât atât din ce în ce mai multe evidențe sugerează că acestea ar trebui evitate în special de copii, afectând în mod negativ capacitatea de concentrare și dezvoltarea armonioasă.
ADITIVII ALIMENTARI ARTIFICIALI SUNT GREU DE EVITAT
– Există și E-uri inofensive?
Food and Drug Administration (FDA) asigură că toți aditivii alimentari de pe piață sunt siguri pentru utilizare. Aditivii alimentari artificiali sunt greu de evitat. De fapt, se găsesc în majoritatea alimentelor din supermarket.
Am putea spune că este mai important să-i evităm pe cei mai problematici și pe care îi consumăm în mod repetat (aspartam, monoglutamat, nitriți, grăsimile trans, siropul de fructoza, benzoatul de sodiu și de potasiu). Din categoria celor mai inofensivi fac parte acidul citric, stevia și eritrolul. Dincolo de acest lucru, să prioritizăm alimentele mai puțin procesate și cu termen de valabilitate scurt.
– Alimentele foarte procesate sunt nocive, aflăm de pretutindeni. Totuși, care sunt primele efecte vizibile asupra sănătății? Care sunt primele semne de îngrijorare?
Aditivii alimentari pot impacta multi sisteme din organismul nostru. Primele pe care le putem observa sunt reacțiile de hipersensibilitate diaree, dureri colicative, astm, rinită, sinuzită, urticarie, erupții cutanate, hiperactivitate, insomnie. Pe termen lung pot conduce la apariția bolilor cronice precum declin cognitiv, depresie, obezitate, diabet sau cancer de mai multe tipuri.
– Concret, care sunt alimentele ultraprocesate?
Alimentele ultraprocesate conțin de obicei ingrediente pe care nu le-ai adăuga atunci când gătești mâncare de casă.
Este posibil să nu recunoașteți numele acestor ingrediente, deoarece multe vor fi substanțe chimice, coloranți, îndulcitori și conservanți. În plus să mai fim atenți la un lucru- la marketingul și la brandingul agresiv. Ați văzut vreodată o campanie de marketing de mare profil pentru mere și pere?
– Toate alimentele care conțin conservanți sunt nocive?
În ultimii ani, industria alimentară s-a angajat într-o operațiune pe care o numește „etichetă curată”, cu scopul de a elimina cele mai flagrante ingrediente și aditivi industriali, înlocuindu-le cu înlocuitori care sună cu mult mai benign. Când sunteți acasă și vreți să faceți o tartă alegeți ingrediente familiare precum: dulceață de zmeură, făină, unt, ouă întregi, migdale, unt și zahăr.
Tehnologul alimentar din fabrică, pe de altă parte, abordează tarta dintr-un unghi total diferit: ce ingrediente alternative putem folosi pentru a crea un produs similar înlocuind sau reducând în același timp ingredientele scumpe – acele nuci, unt, ouă și fructele de pădure?
Ce îndulcitori putem adăuga pentru a scădea conținutul flagrant de zahăr al tartei și a justifica o etichetă de „calorii reduse”?
Ce antioxidanți am putea arunca în amestec pentru a prelungi termenul de valabilitate al tartei?
Ce enzimă ar menține umed stratul de migdale mai mult timp?
Am putea înlocui o proporție din făină cu niște amidon pentru a da un rezultat mai voluminos?
Cu toții mâncăm mâncăruri preparate folosind tehnologia de ultimă oră, care conțin cuvinte familiare precum „făină”, asociate cu adjectivul „natural”, ascunzând metoda lor de producție.
De fapt noi nu cunoaștem impactul acestor alimente asupra sănătății, dar avem totuși un indiciu- 60% din populația Marii Britanii este supraponderală și 20% sunt obezi.
– O dietă echilibrată trece cu vederea și aceste alimente, în anumite doze, sau ele sunt complet de evitat?
O dietă echilibrată implică consumul ocazional al acestor alimente. Este foarte dificil să le excludem complet, dar putem să consumăm în special alimente cu ingrediente cunoscute, și cel mai bine să fie pregătite în casă. Ghidurile în nutriție nu sunt încă adaptate spre a oferi recomandări corespunzătoare în această privință.
Oamenii nu consumă ingredientele izolate (de ex acizi grași saturați, lipide, glucide) așa cum regăsim pe etichete, ci consumă matricea alimentului. Odată cu progresul cercetării în această direcție probabil că vom vedea și asemenea recomandări. Problema va fi intereferența cu industria alimentară…
HIPERPALABILITATEA ALIMENTELOR LE FACE O BOMBĂ DE PLĂCERE
– Cum se poate împăca pofta de gustos cu alimentele naturale? De obicei, alimentele ultraprocesate sunt mai gustoase…
Hiperpalabilitatea alimentelor este cea care le face o bombă de plăcere, dar de fapt acest lucru este atent construit tocmai pentru a produce acest efect. Este cunoscut faptul că alimentele sunt modificate prin modifarea texturii, culorii, aromei, gustului, prospețimii. În plus cele care conțin monoglutamat de sodiu oferă o senzație de plăcere prin faptul că la nivelul sistemului nervos acidul glutamic este cel mai important neurotransmițător excitator.
Deci alimentele ultraprocesate ne plac atât de mult pentru că activează într-un mod puternic sistemele de recompensă adânc înrădăcinate în sistemul nostru nervos. Pe de altă parte, alimentele naturale pot fi foarte gustoase în funcție de modalitatea de gătire, dar gustul este și o chestiune de obișuință.
Să nu uităm faptul că gustul se formează încă din viața intrauterină, dieta mamei modificând epigenetic preferințele alimentare. Acestea sunt modelate ulterior în copilărie. Sfatul este să re-învățăm gustul de delicios din alimentele naturale.
– Există dependența de anumite alimente, demonstrate științific? Sau este un mit?
Gustul este o experiență complexă și foarte integrată, care implică dimensiuni fiziologice, psihice și sociale, toate fiind la fel de importante. Deși există experimente la animalele de laborator din care se poate concluziona faptul că anumite alimente crează dependență acest lucru nu a fost demostrat la oameni, exceptând dependența de alcool (dacă il considerăm aliment). Putem vorbi de tulburări de comportament alimentar, care implică mâncatul compulsiv.
Dependența de alimente nu a fost încă recunoscută în DSM; totuși, au fost recunoscute asemănările dintre unele tulburări de alimentație și alimentație și tulburări legate de consumul de substanțe. Aceste asemănări includ experiența poftelor, control redus asupra aportului, impulsivitate crescută și sensibilitate alterată la recompensă.
De cele mai multe ori poftele ascund anumite greșeli în comportamentul alimentar, acestea fiind de fapt un mecanism de apărare al organismului, prin care el se asigură că primește nutrienții de care are nevoie. Desigur că mecanismul neurobiologic al poftelor este speculat cu multă atenție de către industria producătoare de alimente.
– Cum poate omul activ al prezentului să evite elementele ultraprocesate?
Cele mai impotante abilități sunt acelea de a ne face planul dinainte pentru cumpărături și apoi să învățăm să gătim. Există o multitudine de rețete care se pot prepara in 15-20 minute.
Chiar dacă suntem ocupați, există metode prin care să putem găsi resursele necesaare să mâncăm mai sănătos. Există mereu alternative mai sănătoase și poate cu un gust similar. Ulterior educarea gustului ar putea juca un rol important.
– Care ar fi cele mai importante sfaturi pentru alegeri alimentare bune în contextul realist de viață al oamenilor ocupați?
Problema alimentelor ultraprocesate este că sunt foarte greu de indentificat din cauza ambalajelor și a gustului seducător.
Cel mai important principiu formulat de dr Chris van Tulleken, autorul cărții Ultra-processed people este că dacă este învelit în plastic și are cel puțin un ingredient pe care nu l-ai găsi într-o bucătărie de acasă, atunci este ultraprocesat. Adesea, aceste alimente sunt comercializate în mod inteligent ca fiind sănătoase atunci când nu sunt.
Ceea ce ce toată lumea ar trebui să-și amintească este că industria alimentară nu ține cont de sănătatea noastră. Treaba acestor companii să facă bani, iar mancarea ultraprocesată este cea mai ușoară modalitate de a face acest lucru.
– Care este cel mai simplu principiu alimentar pe care îl putem respecta?
Din punctul meu de vedere este consumul zilnic de legume, vegetale și fructe, dar și de alimente slab procesate cât mai aproape de starea lor naturală.
Teodora MARIN
Adauga un comentariu