Gregor Mendel, călugărul care a pus bazele geneticii

Gregor Mendel, născut la 22 iulie 1822 în Heinzendorf, în fostul Imperiu Austriac (actualmente Hyncice, în Cehia), este adeseori numit „părintele geneticii”. A fost călugăr augustinian, profesor și om de știință.

Mendel a perseverat în circumstanțe vitrege și, în parte datorită cunoștințelor de matematică, a făcut una dintre cele mai importante descoperiri din lumea științei.

Cu toate acestea, opera sa a fost apreciată abia la 30 de ani de la publicare, când termenul „genă” nu era nici pe departe atât de familiar cum este azi.

Mendel a folosit un sistem simplu pentru a dezvolta un experiment devenit celebru, prin care a explicat cum evoluează trăsăturile în toate ființele vii: studiul plantei de mazăre.

Pentru realizarea acestui studiu, Mendel a utilizat între 1856 și 1863 aproximativ 30.000 de plante. Întrucât mazărea avea numeroase soiuri și se reproducea ușor și rapid, Mendel a decis să o folosească în experimentele sale.

A încrucișat două plante: un soi care produce semințe galbene cu unul care produce semințe verzi; aceste plante formau așa-numita „generație parentală”. Rezultatul acestei prime încrucișări a fost mazărea galbenă.

Apoi, a repetat experimentul prin încrucișarea diferitelor plante de mazăre cu alte soiuri, rezultatul fiind același: o caracteristică din cele două era reprodusă în generația filială.

Citește mai mult: Incredibilia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină