Gravura considerată a fi prima hartă realizată de om. Are o vechime de circa 14.000 de ani

Homo Sapiens-ul din paleoliticul superior este considerat un migrator, fiind mereu în căutarea de pământuri fertile și zone propice pentru vânat. Însă dincolo de stilul de viață nomad, se pare că omul preistoric era capabil de a-și „schița” hărți, fie cu pământurile pe care le cultivă, fie cu delimitarea așezării sale. Teoriile arheologilor sunt susținute de desenele descoperite în Spania, cu o vechime de 13.800 de ani. Pe aceasta sunt gravate circa 7 forme semicirculare ce par a delimita așezări umane ale omului ce a trăit în Paleoliticul Superior.

Cercetătorii susțin că forma liniilor este similară cu a așezărilor vânătorilor – culegători din situl arheologic Molí del Salt, situat la aproximativ 50 km Barcelona, pe malul râului Milans.

„Această placă afișează șapte linii semicirculare care pot fi interpretate ca fiind reprezentarea unor colibe în formă de dom”, a declarat Dr. Marcos García – Diez, arheolog al Universității Vitoria, Spania.

Se cunoaște deja faptul că în paleoliticul superior Homo sapiens fosilis era capabil să produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. În această perioadă sunt realizate în cantități mari  vârfuri de silex pentru sulițe sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului. În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului.

Pe de altă parte, majoritatea reprezentărilor grafice descoperite până acum prezintă animale sau tehnici de vânătoare. Ceea ce face ca placa descoperită în Spania să fie prima dovadă că omul avea capacitatea de a interacționa și de a reprezenta relațiile sociale din cadrul tribului.

Traducerea și adaptarea: Radu Ungureanu

sursa: dailymail.co.uk

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină