„Gânditoarea de la Pietrele” – statueta de 6.500 de ani vechime, descoperită în județul Giurgiu

În satul preistoric de la Măgura Gorgana situate pe un deal din apropierea Dunarii, din localitatea Pietrele (jud. Giurgiu), arheologii români și germani au făcut o descoperire extraordinară în anul 2014. Este vorba de o statuetă făcuta din lut, măsurând mai puțin de 10 centimetri, ce înfățișează o femeie așezată pe scaun într-o postura meditativă. Statueta are aproximativ 6.500 de ani vechime și aduce cu faimosul „Gânditor de la Hamangia” și a sa pereche (putem menționa aici și valorosul „Vas cu îndrăgostiți” din Cultura Gumelnița – 6.500 de ani), sau cu „Gânditorul” cucutenian de la Târpești, de aceea fiind numită și „Gânditoarea de la Pietrele”.

În afară de „postura meditativă” a personajului feminin, putem semnala și existența scaunului, a acestei piese de mobilier creat de om acum peste 7000 de ani spre a-i ușura existența. Descoperirea a fost făcută în zona satului Pietrele din județul Giurgiu, în cursul săpăturilor efectuate de o echipă mixtă româno-germană de arheologi pe un deal aflat la câțiva kilometri de Dunăre. Cercetările au fost realizate de specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și cei de la „Deutsches Archäologisches Institut” din Germania.

Potrivit arheologilor, mica figurină ar data din mileniul al V-lea î.Hr. și ar aparține culturii Gumelnița din perioada eneolitică – adică perioada de trecere de la Epoca Pietrei la cea în care oamenii au învățat să folosească metalele. Pe teritoriul țării noastre, cultura Gumelnița se întindea din Dobrogea până în vestul Munteniei, dar depășea granițele României, descoperiri similare fiind făcute în Bulgaria și Grecia.

Statueta găsită în județul Giurgiu a fost reconstituită de arheologi, dat fiind că unele părți lipseau – lucru normal după 7.000 de ani. Însă, cu toată trecerea timpului, forma ei este extrem de modernă. Specialista în restaurare Cristina Georgescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, care s-a ocupat de restaurarea statuetei, spune că „…atât din punct de vedere stilistic, cât și tehnic, statueta este o capsulă a timpului inedită, bogată în informații și deschisă interpretărilor celor mai interesante”.

O echipă de aproximativ 30 de specialişti din diverse domenii, din România, Germania, Olanda, SUA, Bulgaria şi Republica Moldova, studiază de peste şase ani satul preistoric de la Măgura Gorgana, din localitatea Pietrele, judeţul Giurgiu, pentru a reconstitui lumea culturii neolitice Gumelniţa, una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului al V-lea î.Hr.

Satul preistoric studiat la Pietrele este o aşezare de tip tell, cu case despărţite de uliţe înguste, de până la un metru şi jumătate lăţime, cu unele locuinţe construite la înălţime, care reprezentau centrul vieţii acelei comunităţi, fiind, probabil, folosite ca spaţii de depozitare. Casele din acest sat au ars, iar pereţii lor s-au prăbuşit îngropând obiectele care se aflau înăuntrul lor. Cauzele incendiului nu au fost determinate. Cele mai importante descoperiri făcute în acest sat preistoric, având între 20 şi 30 de case, pe o suprafaţă de 160/120 metri, nu sunt obiectele în sine, ci faptul că au fost determinate strategii economice şi de organizare socială ale comunităţii care a trăit acolo, în perioada aproximativă 4400 – 4200 î.Hr., după cum au apreciat cercetătorii.

Până în prezent, au fost cercetate patru dintre case, din zone diferite ale tell-ului, după cum a precizat Meda Toderaş, iar în acestea, dar şi pe uliţe, au fost găsite circa 5.300 de artefacte din piatră, os, corn, lut, cupru şi Spondylus – un melc din Marea Mediterană. Printre obiectele descoperire se numără topoare, vârfuri de săgeţi, unelte de ascuţit sau lustruit, ace de pescuit, statuete, figurine, cărora li se adaugă aproape 800 de vase de ceramică şi peste 300.000 de cioburi. Obiectele din ceramică descoperite cântăresc circa opt tone. În plus, vasele sunt lustruite şi decorate cu desene geometrice sau care imită valurile, realizate cu grafit. Printre obiectele descoperite se numără, de asemenea, mai multe greutăţi de ţesut din piatră, aşezate în şiruri paralele. Acestea au dus la identificarea existenţei războiului de ţesut în comunitate, ceea ce ar putea constitui cea mai veche dovadă a existenţei acestei unelte în preistorie, care a adus în viața omului șansa de a putea împleti diferite țăsături și a le folosi în diferite scopuri, spre a-și ușura existența.

Sub colbul miilor de ani stau încă ascunse adevărate comori lăsate moștenire de strămoșii noștri. Iată, cu spijin internațional, putem să le aducem la lumină și să ne bucurăm de ele. 

Conf. univ. dr. George V Grigore

Gânditoarea – Pietrele

Gânditotul – Cucuteni

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină