Fermierii din epoca bronzului acordau tratament preferențial vacilor în locul ovinelor și caprelor domesticite

Noile cercetări conduse de arheologii de la Universitatea Washington din St. Louis, SUA, arată cum carnea și lactatele au jucat un rol mai semnificativ în dietele umane din China din epoca bronzului decât se credea anterior.

Analiza sugerează, de asemenea, că fermierii și păstorii au avut grijă de oi și capre diferit față de vacile lor, spre deosebire de alte părți ale lumii – ținând vacile mai aproape de casă și hrănindu-le subproduse de boabe pe care le cultivau pentru consumul lor propriu, ca, de exemplu, tulpinile de iarbă de la plantele de mei.

Studiul publicat în Scientific Reports integrează date noi și publicate anterior de la nouă situri de-a lungul coridorului Hexi, o regiune cheie între deșertul Gobi și Platoul Tibetan care a facilitat circulația culturilor antice între Asia Centrală și de Est, notează Science Daily.

Petra Vaiglova, asociat cercetare postdoctorală, și Xinyi Liu, profesor asociat de arheologie în Arte și Științe, și-au bazat analiza pe înregistrări osoase și alte date izotopice de la oameni, animale și plante.

„Folosind metoda analizei izotopului stabil, am analizat dietele erbivorelor locale care au fost gestionate în coridorul Hexi din epoca bronzului din nord-vestul Chinei„, a spus Vaiglova.

„Rezultatele au arătat că bovinele și ovinele au fost gestionate distinct în diferitele nișe ecologice din regiunea studiată. Propunem că acest lucru a fost rezultatul diferitelor alegeri de gestionare făcute de fermierii locali, care au urmărit să găsească un echilibru între tradiție și inovație”.

Aceste concluzii rezonează cu exemple etnografice moderne din nordul Chinei, au spus cercetătorii, unde vitele sunt mai legate de așezările umane, decât să li se permită să se plimbe pe pășuni locale sau mai îndepărtate alături de oi și capre.

Înțelegerea condițiilor alimentare și a agriculturii din trecut ne poate ajuta cu unele dintre provocările cu care ne confruntăm în lumea de astăzi, a spus Liu. Aceste provocări sunt la fel de ecologice ca sociale.

„În contextul unui climat de încălzire, în care se prevede că umiditatea solului va fi din ce în ce mai epuizată la scară globală, se pot trage paralele cu condițiile Holocenului Mijlociu din nord-vestul Chinei„, a spus Liu.

„Răspândirea agriculturii pe continentul eurasiatic între 5000-1500 î.Hr. a avut impacturi sociale profunde, pe termen lung„, a spus el.

„Identificarea naturii specifice inovațiilor agricole din interiorul continental poate fi utilă în practicile de cultivare din mediile marginale moderne”.

Material furnizat de Universitatea Washington din St. Louis, scris originalde Talia Ogliore.

Foto Shanu D., free stock burst shopify

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină