Fenomenul de colonizare pe timp de pace prin landgrabing (acaparare de pământ) pune în pericol siguranța națională a României

Fenomenul de landgrabing (acaparare de pământ) are la bază voința politică a unui stat terț de acaparare de pamânt într-o țară vizată printr-o tehnica insidioasă de colonizare pe timp de pace.

Tehnicile de colonizare prin acaparare sunt multiple:

• Acaparare prin cumpărare de către entități economice (de regulă multinaționale, bănci, asiguratori, fonduri de investiții, speculatori, ferme industriale etc..) cu credite bonificate de către statul colonialist (cu dobândă de regulă între 0 și 1 %);
• Acaparare prin cumpărare de către societăți economice de stat (vezi cazul Chinei și al țărilor din Golful Persic);
• Acaparare prin arendare urmată de cumpărare de către entități economice (de regulă multinaționale, bănci, asiguratori, fonduri de investiții, speculatori, ferme industriale etc..) cu credite bonificate de către statul colonialist (idem mai sus);
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin „contracte de buzunar” prin care se induce în eroare statul colonizat vis a vis de identitatea reală a cumpărătorului;
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin “acte doveditoare de proprietate de fapt” și nu „de drept” inducând în eroare statul colonizat vis a vis de suprafața reală acaparată;
• Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin “operațiuni sub steag fals” prin intermediul unor societăți anonime;
• Acaparare prin retrocedări masive către cetățenii aparținând unui stat vecin cu antecedente istorice complexe, prin falsificarea arhivelor (vezi forumul Transilvania Furată);

 Consecintele legate de siguranța națională și europeană prin acțiuni speculative de acaparare de terenuri (landgrabing) sunt extrem de grave:

– defrișarea pădurilor României de către companii multinaționale și fondurile speculative prin acaparare de terenuri;

– acapararea resurselor regenerabile (fotovoltaice, eoliene, hidrotehnice, geotermale) de către companii multinaționale și fondurile speculative prin acaparare de terenuri;

– jefuirea resurselor solului (pământuri rare și metale rare) de către companii multinaționale și fondurile speculative;

– acțiuni speculative de acaparare de terenuri agricole de către utilizatori ce le schimbă categoria de folosință în terenuri producătoare de agrocarburanți sau bioenergie prin tehnologii extrem de chimizate ce afectează grav sănătatea populației;

– acapararea geostrategică de suprafețe mari de teren în interiorul țării în lungul fâșiei de frontieră de către « cetățeni sau structuri și entități »  aparțínând unor țări vecine sau cu risc ridicat de securitate pentru România;

– fragilizarea geostrategică a României prin acaparare geolocalizată de terenuri, urmată de atacuri cu arme geoclimatice (ex.în zonele cu defrișări masive) prin distrugerea moralului populației, din partea unui inamic real sau potențial ;

– emigrarea masivă din spațiul rural a cca. 4 milioane de persoane tinere care constituie țesutul social pentru mobilizare în caz de forță majoră ;

– afectarea gravă a sănatății populației prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate;

– părăsirea muntelui de către cca. 1 million de țărani, munte ce reprezintă ultima redută de apărare națională în caz de forță majoră ;

– sărăcirea programată a populației rurale în special în zonele geostrategice de frontieră (vezi cazul județului Vaslui) prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate și crearea de vulnerabilități aferente;

– hrănirea deliberată a populației României cu alimente industrializate (chimizate, iradiate, hormonizate, modificate genetic etc…) ce reduc potențialul fizic și intelectal al cetățenilor români prin afectarea iremediabila a ADN-ului uman;

– dispariția țăranilor ca grup social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o țară aflată în criză și pentru o Europă aflată pe topoganul demografic;

– afectarea gravă a securității europene prin acaparare geostrategică de terenuri de către persoane (fizice și juridice) non EU în contextul crizelor viitoare ale migranților și refugiaților economici, politici și climatici;

În toate țările Uniunii Europene, cumpărarea de pământ de către străini este o problemă de siguranță națională iar avizele de cumpărare sunt eliberate de către Ministerul Apărării și C.S.A.T.

Numai în România C.S.A.T. și Ministerul Apărării nu au astfel de preocupări de siguranță națională?

Oare ce păzesc?

 Conf. Univ. Dr. Avram Fițiu

Sursa: RomâniaNoastră.ro

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină