Efectul Bystander, un paradox al comportamentului uman. De ce o persoană neajutorată aflată într-o zonă aglomerată are șanse reduse de a primi sprijin?

Conform proverbului, n-aduce anul ce aduce ceasul. Realitatea ne arată că accidentele și incidentele nedorite se pot petrece oriunde, inclusiv pe stradă. În cazul în care li s-ar face rău în mod neașteptat, mulți dintre noi ar prefera ca acest lucru să se petreacă într-un loc bine populat, frecventat de o mulțime de oameni. Raționamentul este următorul: „cu atâția oameni în jur, este imposibil să nu fiu ajutat(ă)”.

Dar comportamentul uman este adesea paradoxal. Uneori, omul acționează într-un mod contrar celui în care ar fi de așteptat să acționeze. Astfel, contrar opiniei majoritare și concepției comune, simplul fapt că ești înconjurat de oameni (necunoscuți) atunci când ai nevoie de ajutor, nu-ți va garanta și… primirea ajutorului.

La o adică, dacă starea de sănătate ți se degradează subit, de pildă ca efect al unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral, riști să mori cu zile pe una dintre străzile aglomerate ale unei metropole. Foarte probabil, oamenii vor prefera să creadă, văzând un străin întins pe trotuar, că respectivul se află sub efectul stupefiantelor sau al alcoolului.

Psihologii au analizat fenomenul și i-au atribuit și un nume: Efectul Bystander! Ciudatul fenomen psihologic poate fi definit, în termeni simpli, astfel: atunci când o persoană se află în postura de victimă este mai probabil să primească ajutor dacă la fața locului se află doar un martor sau un număr restrâns de indivizi.

Așadar, persoana care leșină într-un compartiment de tren în care nu mai sunt decât 2-3 pasageri ori nu este decât un pasager are șanse mai mari de a beneficia de ajutor, comparativ cu situația în care ar leșina pe o stradă aglomerată, la o oră de vârf.

Așa se explică, poate, și rezultatele experimentelor sociale în care era înscenată agresarea sau tâlhărirea unei persoane într-un loc public iar majoritatea oamenilor nu se simțeau datori să intervină. Tot despre efectul Bystander era vorba și atunci!

Dacă în zona în care se află victima este prezent un mare număr de persoane, privitorul care simte imboldul de a ajuta renunță, în general, să se mai implice, deoarece consideră că va interveni altcineva, unul dintre numeroșii martori prezenți la fața locului. Dar și ceilalți gândesc la fel. Nimeni nu se apropie de victimă și toți își văd de grijile lor.

Experții în psihologie socială vorbesc deja despre dispersarea responsabilității. Nimeni nu se mai simte responsabil personal de evoluția lucrurilor. Efectul Bystander a fost testat de sute de ori. Rezultatul a fost cel previzibil. Cei mai mulți dintre trecători și-au urmat drumul imperturbabili, în vreme ce victima zăcea inertă sau starea sa se înrăutățea văzând cu ochii. Puțini au fost cei care au intervenit!

Autor: Tomi Tohăneanu

Sursa: list25.com

Surse foto:  greatergood.berkeley.edu, haasportfolio.wordpress.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină