Dosarul trădării românilor din Ucraina. Două organizatii românești au cerut denunțarea Tratatului cu Ucraina dar MAE a respins solicitarea

ActiveNews.ro: În primavara anului 2016, în termenul legal prevăzut de legislația internațională, două organizații românești, una din București, alta din nordul Bucovinei aflat sub ocupația abuzivă a regimului de la Kiev, solicitau autorităților statului român, respectiv președintelui României și primului ministru de la acea data, denunțarea Tratatului cu Ucraina. Cele două asociații, Civic Media din România și cea din actuala Ucraină, căreia, din motive ce țin de persecuțiile la care poate fi supusă, nu îi vom da numele, arătau că Tratatul „este în mare parte depășit – deoarece între timp am intrat în NATO și UE – și inaplicabil, pentru că nu oferă niciun fel de garanții sau sancțiuni pentru situațiile de încălcare a acestuia, dând posibilitate părții ucrainiene să amplifice acțiunile de ucrainizare a etnicilor români, inclusiv a cetățenilor români din Ucraina”.

Cele două organisme ale societății civile românești avertizau asupra riscurilor intensificării operațiunilor de epurare etnică la care sunt supuși românii din Ucraina, inclusiv prin închiderea școlilor cu predare în limba română, atrăgând atenția că, în ciuda sprijinului constant acordat Ucrainei de statului UE și NATO România, aceasta nu respectă Tratatul și singura soluție de demnitate națională este denunțarea lui și, eventual, negocierea unui alt Tratat, care să nu mai consfințească rapturi teritoriale și să oblige Kievul prin prevederile sale să respecte uriașa minoritate românească, apreciată la circa 500.000 de persoane.

Memoriul transmis președintelui Iohannis și premierului Cioloș a fost, evident, trimis la plimbare, la Ministerul de Externe, care a evitat un răspuns exact până la data când denunțarea nu mai era posibilă. Ulterior cele două asociații au revenit cu o solicitare de renegociere a Tratatului, în vedere apărării și salvării românilor din Ucraina. Corespondența dintre cele trei instituții și reprezentanții societății civilie românești s-a prelungit până luna trecută, când, pe 23 august, chiar de ziua semnării Tratatului Ribbentrop – Molotov, reconfirmat de Tratatul Constantinescu – Kucima, MAE de la București a transmis oficial de ce nu este „oportună” denunțarea Tratatului cu Ucraina. Argumenul din final, ras cu șenilele prin recenta promulgare a „legii educației din Ucraina” de către omologul lui Klaus Iohannis, președintele Petro Poroșenko, ar trebui să ducă la demisia în bloc cu ștergerea dreptului la pensie a tuturor responsabililor de politica României față de Ucraina și comunitățile românești din jurul României.

„În cursul ultimilor ani se înregistrează o dinamică pozitivă în relația bilaterală, ceea ce permite abordarea, în mod deschis și cu prioritate, a aspectelor privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, afirma MAE de la București pe 23 august 2017. Peste mai puțin de două săptămâni, Rada Supremă a Ucrainei lichida prin lege școlile românești, cu un „stat român” lasat să privească ca vițelul la poarta nouă, asistând cu „o dinamică pozitivă” cum Kievul încalcă fără nici o jenă caducul Tratat cu Bucureștiul.

Citește continuarea aici: ActiveNews.ro