DOI ASTEROIZI ai sistemului nostru solar au primit, recent, NUME ROMÂNEȘTI. Care sunt numele atribuite corpurilor cerești?

Printr-un recent comunicat al Agenției Spațiale Române (ROSA) suntem informați că, la propunerea Institutului Astronomic al Academiei Române, doi asteroizi au fost botezați după numele primului (și singurului) astronaut român, Dumitru-Dorin Prunariu și după cel al președintelui Agenției Spațiale Române (ROSA), dr. fizician Marius-Ioan Piso.

Asteroidul (10466) Marius-Ioan a fost descoperit la data de 1 martie 1981. Are un diametru de 2.6 km și o perioadă de revoluție de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pământ de 1.13 unități astronomice. Precizare: o unitate astronomică constituie o unitate de măsură a lungimii, descrisă ca fiind egală cu lungimea semiaxei mari a orbitei Pământului în jurul Soarelui, adică aproximativ 150.000.000 de kilometri. Această unitate de măsură servește la exprimarea distanțelor dintre corpurile cerești din cadrul sau din proximitatea sistemului nostru solar.

La rândul său, asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit la data de 24 octombrie 1981 și, potrivit Agenției Spațiale Române, posedă un diametru de 6 km. Acest asteroid are nevoie de 1385 de zile pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui și poate să ajungă la o distanță față de Pământ de cel mult 0.87 unități astronomice.

Dumitru Prunariu este primul, dar și unicul cosmonaut român de până acum iar ieșirea sa în spațiu a avut loc la 14 mai 1981. Atunci, la vârsta de 28 de ani, Prunariu a zburat în cadrul misiunii Soyuz 40 până la complexul orbital Salyut 6. Misiunea cosmică la care a luat parte singurul român care a ajuns în Cosmos a avut o durată de aproape 8 zile. Conform Agenției Spațiale Române, Dumitru-Dorin Prunariu este președintele onorific al Agenției Spațiale Române, precum și vicepreședinte al Comitetului de Relații Internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA).

La nivel internațional de fost statornicită Ziua Internațională a Asteroidului – 30 iunie – menită să îndrepte atenția opiniei publice și a comunității științifice asupra metodelor prin care Terra poate fi ocrotită față de un impact primejdios cu un astfel de corp ceresc. Agenția Spațială Română urmărește implicarea într-o mai mare măsură în programul „Space Situational Awareness”, al cărui țel este detectarea și contracararea asteroizilor potențial primejdioși, dar și „supravegherea condițiilor de meteorologie spațială care ne pot afecta infrastructura terestră și spațială”. După cum ne informează ROSA, România urmărește dezvoltarea unui radar care să dețină capacitatea de a detecta obiecte de un centimetru de la o distanță de 500 de kilometri.

Reamintim că, în luna martie a acestui an, la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent”, românul Horațiu Șerbescu și-a prezentat excepționala invenție care, într-o bună zi, ar putea salva întreaga planetă de la distrugere. Este vorba despre un tun anti-asteroid, care funcționează prin captarea razelor solare și generarea unei energii capabile să distrugă un asteroid sau să-i schimbe direcția de deplasare, astfel încât să fie evitată coliziunea cu Terra.

Sursa: Agenția Spațială Română

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină