Despre conceptul de ”divorț” în Evul Mediu occidental

Evul Mediul occidental, de rit romano-catolic, nu a cunoscut conceptul de „divort”. Mofturile maritale ale regilor erau mascate sub denumiri precum „anulari de mariaje” sau „repudieri” – reginele fiind „îmbrâncite” spre manastire sau esafod, dupa noroc. Mai pe sleau spus, alungarea reginei era posibila si regele îsi continua domnia alaturi de alta femeie aburcata pe tron fara sa stie ce-o asteapta.
Un exemplu elocvent îl constituie printesa spaniola Catherina de Aragon (1485-1536), casatorita succesiv cu doi dintre fiii lui Henric al VII-lea al Angliei. Din interese strategice, parintii au aranjat casatoria Catherinei, când avea doar trei ani, cu printul Arthur, de doi ani. Oficial, cei doi s-au casatorit în 1501, dar Arthur moare dupa câteva luni (1502) si Catherina devine vaduva înainte de a împlini 16 ani! Al doilea fiu, viitorul rege Henric al VIII-lea, avea doar 11 ani, asa ca mariajul a fost amânat.
Dar între timp relatiile Angliei cu Spania s-au deteriorat si Henric al VII-lea tergiverseaza casatoria, dar o tine prizoniera pe Catherina, pentru a nu pierde zestrea cu care venise în Anglia. Abia dupa moartea lui, Catherina se marita cu Henric al VIII-lea, în 1509. Aventura acestei femei nu s-a oprit aici. Ea a nascut sase copii si numai o fata a supravietuit. Furios ca nu are un baiat, Henric al VIII-lea cere acordul papei pentru anularea casatoriei, dar papa Clement al VII-lea nu i-o acorda. Atunci regele face un gest de exceptie: o repudiaza pe Catherina si se declara Conducatorul suprem al Bisericii Angliei. El se recasatoreste imediat cu Ann Boleyne.
O poveste adevarata la fel de trista a avut si Bertha de Olanda (1055-1093). Dupa moartea tatalui sau natural, ea a devenit fiica vitrega a lui Robert I de Flandra. Din motive teritoriale si politice, Bertha devine „clauza” a tratatului de pace cu Franta si este obligata sa se marite cu Filip I al Frantei. Ea a trait o autentica teroare timp de noua ani, pâna sa nasca primul copil, un baiat. În 1092, regele o repudiaza pe Bertha, caci se îndragostise de Bertrade de Montford (casatorita la rândul ei). Pentru a o repudia, regele a motivat ca devenise supraponderala. Dar papa nu i-a acordat dreptul de a se însura cu metresa sa.
Printesa germana Sophia Dorothea de Celle (1666-1726) a devenit sotia regelui Marii Britanii George I, care-i era verisor. Când Sophia a vazut portretul viitorului sot, a lesinat. Cei doi s-au detestat din prima clipa, dar ea venea cu o zestre de o suta de mii de taleri pe an, iar englezii aveau un pas facut în Germania. Regele si-a gasit o amanta, Melusina von Shulenburg si, pentru a scapa de regina, a izolat-o (un fel de arest la domiciliu) în castelul Ahlden. Pentru a nu pierde a-vantajele, regele si-a justificat repudierea acuzând-o de adulter prin… scrisori de iubire falsificate. Sophia i-a trimis un blestem scris regelui, care a murit dupa o luna de la primirea scrisorii! (Paul IOAN)
Sursa: Magazin
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu