Descoperire remarcabilă la Poiana Cireșului: Acum 30.000 de ani, Omul Gravetian din Carpați făcea schimburi „comerciale” până la Marea Mediterană

Sunt tot mai mulți oameni de știință care spun că trebuie să reconsiderăm tot ceea ce credem despre preistorie, despre așa zisa epocă de piatră, pentru că oamenii acelor vremuri erau mult mai sofisticați decât ne imaginăm, pentru că lumea lor era mult mai complexă decât spune varianta oficială a istoriei.

Și dacă dovezile pun în evidență faptul că, acum 7.000 de ani, între oamenii culturii Cucuteni și populația de pe teritoriul unde astăzi trăiesc chinezii ,au existat schimburi comerciale și culturale, chiar dacă îi despărțea multe mii de kilometri, alte dovezi, descoprite în acest an într-unul dintre cele mai importante șantiere paleolitice din Europa – cel de la Poiana Cireșului, lângă Piatra Neamț – pun în evidență faptul că Omul Gravetian, care trăia pe teritoriul României în urmă cu 30.000 de ani, făcea schimburi comerciale tocmai până la Marea Mediterană, deși nu te-ai aștepta ca circuitul unor obiecte paleolitice să fie atât de lung.

Cu mulțumirea că, pentru al treilea an consecutiv, șantierul arheologic de la Poiana Cireșului a putut funcționa și cu sprijinul financiar al Asociației Geto Dacii, pe care o conduc, perioadă în care s-au făcut mai multe descoperiri de interes mondial, am bucuria să vă anunț ulttima dscoperire excepțională făcută de echipa condusă de prof. univ. dr. Marin Cârciumaru și dr. cercetător Elena Nițu la poiana Cireșului…

Daniel Roxin

Iată comunicatul specialiștilor:

Campania de săpături arheologice de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț din anul 2016 s-a soldat cu noi descoperiri foarte importante pentru patrimoniul cultural european. Una din cele mai interesante descoperiri din acest an s-a făcut în nivelul Gravetian 3, datat între 25.760 ± 160 B.P. și 27.321 ± 234 B.P. (sau între 31.000 și 31.969 ka date calibrate). Descoperirea constă din 31 de cochilii de melci perforați în vederea suspendării, majoritatea din specia Lithoglyphus naticoides și 9 exemplare din specia Hamolopoma sanguineum. Din specia Lithoglyphus naticoides s-au mai descoperit 12 exemplare cu ocazia săpăturilor din anii anteriori, aceștia considerându-se că făceau parte dintr-un colier, primul și rămas singurul din paleoliticul din România și chiar pentru regiunile din jur.

În schimb, cochiliile de melci din specia  Hamolopoma sanguineum reprezintă o noutate absolută nu numai pentru România, ci și pentru Europa de Est. De fapt, în întreaga cultură gravetiană din Europa erau menționate până acum doar trei situri: Abri Pataud din Franța, Mainz Linsenberg din Germania și Riparo Mochi din Italia. Melcii din această specie sunt de culoare roșie de dimensiuni reduse care nu depășesc 6,5 mm diametrul. Valoarea lor estetică este deosebită, arătând ca niște autentice perle. Dar, aspectul cel mai interesant al acestei descoperiri constă în faptul că originea acestei specii este în Marea Mediterană. Aceasta presupune o rețea de schimburi între comunitățile gravetiene de acum circa 30.000 de ani teribil de bine pusă la punct, atâta vreme cât produse originare de la distanțe de aproape 1.000 de kilometri ajungeau la Poiana Cireșului.

Pe de altă parte, descoperirea din acest an a unui număr de 31 de cochilii de melci perforați pe o suprafață destul de restrânsă, de numai 9 m p, ne face să credem că puteau proveni nu neapărat de la un colier, ci mai degrabă de pe vestimentația locuitorilor gravetieni de la Poiana Cireșului. Avem în vedere că noi recuperăm probabil foarte puțin din ceea ce ei pierdeau, pentru că multe exemplare se distrugeau înainte de a fi conservate în sediment. Cantitatea mare a exemplarelor descoperite ne poate duce și cu gândul că nu este exclus să ne aflăm în preajma unui mormânt, care ar putea să fie descoperit prin săpăturile viitoare.

Trebuie să spunem, cu riscul de a ne repeta, că astfel de descoperiri, de artefacte foarte mici și destul de fragile, nu ar fi fost posibile fără practicarea unui sistem de săpătură extrem de elaborat, respectând cu rigurozitate regula recuperării totale prin decapări milimetrice cu ajutorul unor unelte din lemn deosebit de fine. Considerăm că acesta este marele secret al descoperirilor excepționale de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț, sit care a livrat mai mult de 75 % din toate obiectele de podoabă și de artă mai vechi de 10.000 de ani descoperite până acum în România.

Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru

C.S. II dr. Elena-Cristina Nițu

 

Notă: Cercetarea arheologică din acest an a fost realizată și cu sprijinul donațiilor sau sponsorizărilor realizate de oameni care iubesc cu adevărat istoria acestor meleaguri. Iată-i pe principalii contributori, în ordinea valorii susținerii financiare:

1. SC ANCROMA SRL
2. Chefneux Maria Teodora
3. Dan Groza
4. Gabriela Bucica
5. SC PROFI SIB SRL
6. Radu Cristian Marian
7. Elena Marioara Gassner
8. Bogdan Cismariu
9. Alexandra Oaneș

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină