Descoperire neobișnuită, în Egipt: statuia colosală a regelui Psametic I, sfărâmată în mii și mii de fragmente. De ce a fost distrus impunătorul monument?

Posted on 13 aprilie 2018 by Tomi Tohaneanu in Istorie, Știați că // 0 Comments

O echipă de arheologi germano-egipteană a scos la iveală, recent, la Mataria (Egipt), acolo unde se află vestigiile Heliopolisului (unul dintre cele mai vechi orașe ale Egiptului antic), aproximativ 4500 de fragmente de cuarțit (un mineral metamorfic), care făceau parte dintr-o statuie colosală a faraonului Psametic I (664-610 î.e.n). Acesta a fost un monarh ilustru, unificator al teritoriilor locuite de către egipteni și eliberator al acestora de sub dominația asiriană.

Anterior, au mai fost descoperite alte mii de fragmente, provenite din aceeași statuie. Ayman Ashmawy, șef de departament în cadrul Ministerului Egiptean al Antichităților, arată că, pe baza acestui număr mare de fragmente de rocă, au putut fi reconstituite înfățișarea și dimensiunile anticei statui, care a fost distrusă cu bună știință. Distrugerea monumentului a avut loc cu secole în urmă, foarte probabil din motive religioase, fiind săvârșită de către persoane mânate de fanatism.

Reconstituire digitala a statuii regelui

Fragmentele nou descoperite (4500 la număr, care se adaugă la cele 6400 fragmente găsite anterior) indică faptul că statuia colosală a regelui Psametic I era așezată în poziție verticală. O caracteristică neobișnuită este felul în care era așezat brațul stâng al personajului. Arheologii arată că era poziționat în fața corpului. Majoritatea fragmentelor de rocă ce au intrat în componența statuii au fost descoperite la sud de piedestalul pe care a fost așezată, în trecut.

Tot acolo a mai existat și un templu ale cărui ziduri au fost dărâmate pentru ca materialele de construcție să fie reutilizate la ridicarea unor clădiri de uz religios, lucru care s-a petrecut pe vremea califatului Fatimid (sec. X – XII e.n.). Între zidurile dărâmate ale fostului templu egiptean au fost efectuate câteva descoperiri remarcabile.

„Friza soimilor”

Printre acestea se numără o „friză cu șoimi”, tot sub formă de fragmente risipite. Aceasta a făcut parte dintr-o poartă realizată pe vremea faraonului Merenptah, care a domnit aproape 10 ani (1213-1203 î.e.n., în vremea celei de-a XIX-a Dinastii). Au fost descoperite, de asemenea, și fragmente dintr-un sfinx colosal, sculptat în granit roșu.

Așa cum relatează Herodot în scrierile sale, regele Psametic ar fi afirmat că „am făcut multe cercetări în viața mea pentru a afla care a fost cel mai vechi popor de pe Pământ și care era limba vorbită de către acel popor”. Mai departe, regele Egiptului ar fi precizat că a ajuns să nutrească convingerea că „limba cea mai veche a fost a frigienilor, adică a pelasgilor și, așadar, ei reprezintă poporul cel mai vechi”. Frigienii erau de neam tracic și viețuiau în Anatolia, fiind originari din Peninsula Balcanică.

Dacă textul lui Herodot corespunde realității, este cel puțin interesant rezultatul la care a ajuns, în ceea ce-i privește pe frigieni, acest monarh al Egiptului și reprezentant de seamă al uneia dintre cele mai vechi și strălucite civilizații.