De unde provine ziua Rusalcelor, spiritele apelor, sau ziua de Rusalii?

În antichitatea carpato-danubiano-pontică, la sfârșitul primăverii, care coincide cu perioada de înflorire a trandafirilor, sărbătoarea rusaliilor era respectată prin petreceri care țineau trei zile în care se bea și toată lumea se lăsa în voia simțurilor, ca în bacanalele romane.

Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de „Cincizecime” care reprezintă un calcul după termenul grecesc πεντηκοστή, „(ziua) a cincizecea”, denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști.

foto: colecție Iulia Gorneanu

Cel mai probabil, cuvântul Rusalii derivă din cuvântul slav „rusalka” (dar, în condițiile în care DEX-ul nostru are foarte multe probleme științifice, e nevoie de mai multe cercetări…), rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriți, pentru a fi îmbunați, în prima săptămână a lunii iunie.

În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul și, în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape. Exista credința,  așa cum am mentionat mai sus, că rusaliile sunt un fel de zâne ale apelor, asemănătoare ielelor, de aceea nu este bine să te scalzi în această zi pentru că rusaliile te pot îneca; orice muncă este interzisă cu desavârșire, pentru că rusaliile te pot orbi, muți, ologi sau înnebuni; certurile, conflictele trebuie evitate, pentru că altfel certăreții vor fi răpiți de rusalii și duși pe fundul apelor; există ac și de cojocul rusaliilor: leacurile cele mai bune contra lor sunt fie pelinul – agățat la brâu, pus în case la uși, ferestre, icoane – fie usturoiul, utilizat în același mod. Plantele de leac de-abia de-acum scapă de influența nefastă a rusaliilor și pot fi culese pentru uscat.

Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.

Această sărbătoare leagă laolaltă o zi importantă a istoriei evreilor, ziua recoltei în Orientul apropiat, un obicei dacic magic, o orgie romană și nașterea Bisericii creștine. Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

Înainte de Duminica Rusaliilor sunt Moșii de Vară, sărbătoare populară cu dată mobilă, dedicată pomenirii morților. La Moșii de vară se crede că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele in joia din Săptămâna Patimilor și se plimbă nestingherite printre cei vii, se întorc supărate la locașurile lor subpământene. Pentru a fi îmbunate li se dau de pomană vase de lut (cumparate de la Tîrgurile Moșilor), pline cu primele cireșe – sau alte fructe, după posibilități, apă, vin, lapte, mâncare gătită, pâine, flori, alături de o cană cu vin și lumânări aprinse. Aceste pomeni, făcute după un anumit ritual, se numesc Moși.

Ziua de luni a Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.

Nu este zi nelucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și nici în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.

surse: wikipedia, ziare.com, www.crestin.ortodox

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină