De la RÂNCA spre CHEILE JIEŢULUI…

Un traseu alpin mai puţin cunoscut, dar extrem de spectaculos din Carpaţii Meridionali şi povestea străvechiului drum dacic de culme ce lega odinioară, dincolo de Muntele Cerbu, prin Obârşia Lotrului, nordul Olteniei de inima regatului dac de la Grădiştea de Munte

O vară ca-n poveşti a învăluit în auriu crestele semeţe ale Parîngului şi Căpăţânei, masivele muntoase care domină de la peste 2100 de metri si străjuiesc, ca un zid, nordul Olteniei.

Zona în plină dezvoltare şi necunoscută, încă, multor turişti, Rânca este situată în judeţul Gorj, destul de aproape de localităţile Novaci şi Baia de Fier, care se află la sud de staţiune.

Străveche vatră pe pamânt românesc, cu locuri de nebănuite frumuseţi, Rânca se află la o altitudine de 1600m, acolo unde vârfurile brazilor veşnic verzi ating cerul, unde aerul este pur şi-nmiresmat, acolo unde susurul izvoarelor și fluierul ciobanilor se întâlnesc cu clinchetul talăngilor.

Rânca este meleagul unde oamenii te-ntîmpină zâmbind binevoitori.

Dacă în est, la Polovraci, Olteţul şi-a săpat chei înguste şi adânci, spre vest, la Baia de Fier, localitate cu case frumoase şi oameni harnici, ca multe altele din Oltenia de sub munte, Galbenul   şi-a croit chei largi între culmea Sarbei şi cea a Măgurii, în vest.

Peisajul este cu totul altul aici sus, iar crestele ameninţătoare, suspendate sub cerul de un albastru nefiesc, par să se prăvălească peste noi.

O legendă spune că, atunci când s-a împărţit lumea, oierii, oameni cu fire răbdătoare şi liniştită, au ajuns ultimii în faţa lui Dumnezeu, iar de aici, de pe aceste meleaguri, au primit binecuvântarea să aibă suflete uşoare, să se mulţumească cu mai puţin.

Mulţi dintre localnici au păstrat cu sfinţenie păstoritul, cu importanţa sa covârşitoare pentru întărirea etnicităţii şi unicităţii noastre.

Meleagurile acestea, străjuite la miazănoapte de cununa munâilor, iar la miazăzi, deschizându-se spre imensitatea şesurilor, reprezintă cel mai bine urcatul şi coborâtul turmelor de oi, în existenţa pastorală a neamului românesc.

Pe aici urca, tocmai de la Dunare, pe impresionantul fluviu ce desparte Oltul de Jiu, drumul dacic care traversa muntele spre Sarmisegetuza Regia, capitala neînfricatului Decebal… (Teodora MARIN, Mihai RĂDUCĂ)

 

Citește mai mult: Ultima Oră

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină