De ce obsesia noastră pentru finalurile fericite poate duce la decizii proaste

„Totul este bine când se termină cu bine”, scria William Shakespeare în urmă cu peste 400 de ani. Este posibil ca aceste cuvinte să pară adevărate astăzi, dar se pare că nu.

Tocmai s-a spart vechiul mit, într-un experiment recent de imagistică a creierului, publicat în Journal of Neuroscience. Care este totuși explicația că ne dorim mereu finalurile fericite?

Experiențele care se termină bine nu sunt neapărat bune în general și experiențele care se termină mai puțin bine nu sunt neapărat atât de rele.

De exemplu, dacă joci cinci runde de poker, vei avea mai multă plăcere în general, câștigând de două ori la mijloc decât o singură dată la final – dar nu întotdeauna ne dăm seama de acest lucru.

De fapt, una dintre numeroasele deficiențe care ne determină să luăm decizii slabe este o preferință nejustificată pentru finaluri fericite. Un final fericit înseamnă că lucrurile s-au îmbunătățit pe măsură ce experiența s-a desfășurat.

Cu toate acestea, concentrarea pe finalurile fericite ne poate face să neglijăm ceea ce s-a întâmplat pe parcurs. Un final fericit poate fi scurt și poate veni după o lungă perioadă de mediocritate.

Mai mult: Playtech

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină