Cum a influențat gastronomia istoria lumii

Este cert că primii reprezentanți ai speciei noastre, Homo sapiens, atunci când au părăsit Africa, au făcut-o nu cu gândul de a construi zgârie-nori sau navete cosmice, ci dintr-un motiv cât se poate de banal… nevoia de hrană.

Vânătorii au urmat turmele de sălbăticiuni, atingând tărâmuri necunoscute și colonizând, încet-încet, întreaga planetă. Apoi, marile fluvii, Nilul, Tigrul, Eufratul, Indusul sau Iangtzî au oferit căminul ideal pentru primele societăți agrare.

Marile invenții ale începutului istoriei, marile războaie din acea perioadă, s-au realizat din nevoia de hrană. Iar prezentul poartă încă pecetea unor decizii istorice luate din motive pe care puțini le-ar intui, preferințele culinare ale oamenilor.

Unele dintre aceste episoade pot părea ilare, altele grave, însă nu încape îndoială că au fost și sunt extrem de importante pentru ceea ce suntem noi astăzi.

Din 264 î.Hr. și până în 146 î.Hr, romanii și cartaginezii de origine feniciană s-au antrenat în conflicte surde, pe viață și pe moarte, pentru controlul asupra rutelor comerciale din Mediterana, conflicte cunoscute mai ales sub numele de războaie punice. Înainte însă de a pomeni despre acestea, trebuie menționat un aspect extrem de interesant vizavi de motivația începutului acestor conflicte.

În lumea antică, în tot bazinul mediteraneean, dieta se baza pe trei alimente principale: pâinea, vinul și uleiul.

Erau atât de importante încât multe popoare le considerau sacre, nu numai în religiile politeiste, cum ar fi cea greco-romană, ci chiar în cele monoteiste, precum iudaismul și creștinismul.

Și toate aceste alimente se găseau din belșug în Sicilia.

Nu mai puțin important, aurul pe care îl genera comerțul cu astfel de alimente era cât se poate de apetisant pentru orice stat cu pretenții de mare putere.

Astfel, în urma unui conflict al regelui grec al Siracuzei, Hieron al II-lea, cu mamertinii (foști mercenari care ocupaseră orașul Messina și îl transformaseră în bază de raiduri asupra așezărilor agricole), cei din urmă, pentru a evita înfrângerea, cer ajutorul Cartaginei.

O propunere care se potrivea ca o mănușă cu interesele puterii maritime din nordul Africii. Și, așa cum fac de obicei marile puteri, Cartagina a oferit ajutorul militar mamertinilor, dar nu s-a mai retras după aplanarea conflictului.

Nemulțumiți de noua situație, mamertinii și-au îndreptat atenția către un nou aliat, Roma. Ce nu știau aceștia era că romanii priveau cu același interes ca și cartaginezii insula din sudul Italiei.

Urmarea? Se iscă primul conflict romano-cartaginez.

Mamertinii sunt primii care dispar în urma conflictului, iar mai târziu, istoria luptelor avea să ducă la exterminarea cartaginezilor și ștergerea capitalei lor de pe fața pământului.

Romanii își învingeau cel mai de temut rival și își croiau drum spre cucerirea celei mai mari părți a lumii cunoscute de ei.

Citește mai mult: Stiinta si tehnica

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină