Consumul fructelor pe stomacul gol generează mari beneficii pentru sănătate

„Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate” (Arthur Schopenhauer, în „50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit. Regula de viaţă nr. 32”).

„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli” (Buddha)

1. Dacă ai învățat cum trebuie să mănânci fructe, ai secretul frumuseții, longevității, sănătății, energiei, fericirii și greutății normale.

2. „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice).

3. Dr. Stephen Mac tratează bolnavii de cancer prin „consumul de fructe pe stomacul gol”, succesul fiind de aproximativ 80 %.

Acesta a mai spus: „Dacă mănânci fructe pe stomacul gol, acestea vor juca un rol major în detoxifierea organismului tău, oferindu-ți o cantitate mare de energie pentru pierderea în greutate și alte activități de viață.” „…părul încărunțit, chelie, izbucnire nervoasă și cearcăne sub ochi – toate acestea NU se vor întâmpla dacă iei fructe pe stomacul gol”. „…consumul de fructe pe stomacul plin le face să «putrezească» și să «fermenteze» în stomac, provocând gaze și balonare.”,

A se vedea zecile de Site-uri, în limba engleză, postate pe Internet și  https://www.facebook.com/groups/vindecareactiva/posts/860218261407555/

Prin acest material sunt prezentate câteva dintre principalele regulile de bază care trebuie avute în vedere în consumul fructelor pentru ca beneficiile pentru sănătate să fie maxime.

Niciodată fructele:

1) nu trebuie consumate alternativ (când unele, când altele) cu alte tipuri de alimente şi

2) nu trebuie să aibă în stomac, nici sub ele și nici peste ele, alte feluri de alimente.

Este o mare greşeală să introducem în stomac fie fructe peste mâncare nedigerată complet, fie mâncare peste fructele nedigerate complet.

Cu 4 – 5 ore înainte de culcare, nu mai trebuie mâncat nimic, nici chiar fructe.

Zaharurile din fructele consumate înainte de culcare ne dau peste cap procesul de digestie şi ne pot strica somnul din cauză că acestea cresc glicemia şi dau energie.

Aceasta datorită faptului că dintre toate alimentele, fructele (1) au cea mai mare încărcătură energetică, pentru tot organismul, inclusiv pentru sistemul cerebral şi nervos, şi (2) au cea mai mare putere de curăţare (de detoxifiere).

Hrana trebuie mestecată, indiferent de tipul ei, până când devine o pastă în gură.

Mestecând hrana corect: ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp.

Fructele trebuie mâncate numai pe stomacul gol, pentru a evita balonarea, hiperaciditatea gastrică şi digestia greoaie.

Digestia fructelor are loc direct în intestinul subţire, acolo unde are loc absorbţia substanţelor hrănitoare.

Din acest motiv este ideal să consumăm fructele mai ales dimineaţa, înainte de micul dejun, şi ori de câte ori ne este foame, dar cu circa 20 – 40 de minute înainte de a lua masa, în funcție de „timpul de digestie al fiecărui fruct”.

Timpul de digestie este timpul cât durează alimentele până să treacă din stomac în intestinul subțire, fiind, în general, între 20 și 40 de minute, exemplele următoare fiind edificatoare în acest sens: apa ajunge imediat în intestine; pepenele roșu, în 20 de minute; pepenele galben, portocalele, grapefruitul, strugurii în 30 de minute; merele, perele, piersicile, cireșele în 40 de minute etc.

Frecvent se pun următoarele două întrebări, la care răspunsul este același:

1. Cât timp trebuie să treacă de la consumarea oricăror alimente până la mâncarea fructelor? Răspuns: atât timp cât stomacul ajunge să fie gol.
2. Cât timp trebuie să treacă de la consumarea fructelor până la mâncarea oricăror alimente? Răspunsul este același: atât timp cât stomacul ajunge să fie gol.

Dimineaţa este un moment bun să mâncăm fructe fiindcă atunci digestia e mai rapidă (după o noapte întreagă, stomacul e gol) şi corpul foloseşte enzime diferite pentru a digera fructele.

Totodată, dimineaţa, corpul (1) are o mai mare capacitate de a absorbi vitaminele, fibrele şi carbohidraţii de care are nevoie ca să fie sănătos şi (2) are nevoie de cea mai mare încărcătură energetică, pe care o oferă fructele.

Consumând dimineaţa, la micul dejun, timp de două săptămâni, numai fructe, pe săturate, cu o alimentaţie raţională la celelalte mese, vom ajunge la o detoxifiere  a organismului şi vom simţi însemnatele efecte benefice ale acesteia.

Această regulă rămâne valabilă şi pentru cazul în care se consumă fructe pe parcursul zilei.

Fructele sunt alimente alcaline, dar care se oxidează (ruginesc) şi devin acide atunci când intră în contact cu sucurile gastrice menite să digere alimentele.

Fructele nu trebuie consumate în loc de desert deoarece îşi vor pierde din calităţile nutriţionale, iar digestia va fi îngreunată.

Consumul fructelor trebuie să se facă numai după ce alimentele din stomac au fost digerate; numai după ce stomacul a ajuns să fie gol, deoarece numai atunci fructele nu vor mai stagna, nu vor mai fermenta în stomac şi nu vor mai produce gaze și toxine.

Fructele trebuie consumate singure, nu combinate cu alte alimente, pentru că numai atunci stomacul va absorbi mai uşor nutrienţii din ele.

Dacă combinăm fructele cu grăsimi, amidon sau proteine, e posibil să ne confruntăm cu probleme digestive şi aceasta din cauză că zaharurile din fructe nu se mai digeră la fel de uşor, ci rămân în stomac mai mult timp şi încep să fermenteze.

Sucul de fructe este sănătos şi plin de vitamine atât timp cât este proaspăt stors.

Aşa-zisele sucuri naturale din comerţ nu sunt benefice pentru sănătatea din cauză că conţin conservanţi meniţi să le sporească şi să le păstreze gustul plăcut al băuturii, iar substanţele nutriţionale au fost degradate în timpul procesului termic prin care sucul a trecut înainte de îmbuteliere.

Este bine să consumăm fructele: (1) bio (organice); (2) din zona în care ne-am născut şi am trăit / trăim; (3) variat, în funcţie de anotimp, astfel încât organismul să beneficieze de toate complexele de vitamine şi minerale.

Fructele sau sucul lor trebuie consumate numai proaspete pentru a avea afecte benefice maxime.

Fructele fierte (mult şi la temperaturi mari) şi, în special, cele coapte nu mai furnizează nici substanţele nutritive, nici apa necesară curăţării; ele sunt acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu cheltuiala de energie.

Gătitul distruge valoarea potenţială a fructelor, le distruge enzimele.

Pentru ca efectele benefice să fie maxime, să mestecam bine fructele, să le îmbibăm bine cu saliva, şi să nu le înfulecam pe nemestecate.

Trebuie să mestecăm hrana (indiferent de tipul ei) până când devine o pastă în gură.

Astfel ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp etc.

Alimentele tari (precum morcovi, ridichi etc.) trebuie mestecate de până la 35 – 40 de ori fiecare îmbucătură, de fiecare dată.

Prin simpla mestecare a fiecărei îmbucături de până la 35 – 40 de ori, vom începe să mâncăm mai puţin, în mod firesc.

Corpul uman este construit astfel încât glandele salivare secretă cu atât mai multă salivă cu cât mestecăm mai mult.

Iar când aceasta se amestecă cu secreţiile acide din stomac şi cu bila, procesul de digestie decurge lin.

Dacă nu mestecăm temeinic, cea mai mare parte a mâncării pe care o consumăm se va elimina, fără a fi absorbită, fără ca organismul să asimileze exact nutrienţii esenţiali.

Enzimele sunt sensibile la căldură.

Ele încep să se descompună la circa 45 de grade şi sunt complet distruse la în jur de 115 grade Celsius.

Indiferent de timpul de fierbere, atunci când temperatura atinge în jur de 130 de grade Celsius, enzimele sunt aproape complet distruse.

Masa de seară ar trebui servită până în jurul orelor 17 – 18, adică cu 4 – 5 ore înainte de culcare, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim, în mod normal în jurul orei 22, cel mai târziu 23.

Nerespectarea acestei „reguli de aur” este cauza care face ca numeroase persoane să ajungă supraponderale.

De fiecare dată când cineva serveşte masa după ora 18 ar trebui să se gândească la faptul că „Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.”. (Anonim).

Pe cât posibil nu trebuie să vorbim în timp ce mâncăm.

Dacă totuşi vorbim, să o facem numai după ce am înghiţit tot ce avem în gură. Este important să nu avem nimic în gură atunci când vorbim (aceasta fiind şi o regulă elementară a bunului simţ).

Fructele trebuie consumate, pe cât posibil, imediat după ce au fost tăiate sau prelucrate sub orice formă, precum tocat, mărunţit etc.

Orice fruct (şi legumă) după ce a fost tăiat şi/sau prelucrat intră în contact cu oxigenul şi oxidează, „rugineşte”.

Atunci când aceste alimente oxidate intră în organism se creează radicali liberi. Radicalii liberi distrug ADN-ul din celule, producând cancer şi multe alte probleme de sănătate.[1].

Putem consuma când şi câte fructe dorim dacă sunt îndeplinite trei condiţii:

1) stomacul să fie gol,

2) să se scurgă circa 20 – 40 de minute înainte de a lua masa, în funcție de „timpul de digestie al fiecărui fruct” și

3) fructele să nu fie toxice;  unele fructe, în special cele din import, conţin până la 20 de toxine din tratamentele (a) pentru creştere, cu pesticide și cu insecticide, și (b) pentru conservare.

Fructele toxice rezultă din:

1) producerea acestora prin utilizarea: (a) de substanţe chimice, precum: pesticide; fungicide; îngrăşăminte artificiale (fertilizatori chimici); insecticide; (b) ingineriei genetice, care foloseşte organisme modificate genetic) şi

2) folosirea de conservanţi, de „aditivii alimentari”, cunoscuţi sub denumirea generică de „E“-uri; scopul folosirii acestora fiind de a conserva produsele respective (pentru a le face să reziste timp îndelungat, chiar luni de zile), de a le pigmenta, de a le îmbunătăţi forma, de a le da o aromă în mod artificial, de a ne crea dependenţă de ele și de a le face atrăgătoare, vandabile etc.

Producători alimentelor toxice îşi maximizează profiturile prin vătămarea gravă a sănătăţii a tuturor celor care le consumă.

Un asemenea atentat la starea de sănătate a populaţii are loc și din cauza indiferenţei cu care este tratată această „problemă de siguranţă naţională” de către conducerea tuturor ţărilor.

Alte reguli.

Trebuie să mâncăm numai „de foame”, şi nu „de poftă”, adică să nu mâncăm dacă nu ne este foame.

Să părăsim obiceiurile alimentare vicioase.

Să nu ne lăsăm păcăliţi de reclamele mincinoase, înşelătoare, ademenitoare, de poftele provocatoare prin ambalaj, gust, aspect, pentru că „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară”

Să evităm, pe cât posibil, să bem apă sau alte lichide la masă.

Ultima masă, cea de seara, ar trebui servită până în jurul orelor 17 – 18.

Aceasta nu înseamnă că la această masă să mâncăm „până crăpăm”, pentru că, mâncând „pe îndopate”, ne facem mult rău.

O altă „regulă de aur” este aceasta: să nu ne ridicăm niciodată de la masă sătui, respectiv de a mânca numai circa 70% din cât am mânca în mod normal „pe săturate”.

Părintele medicinii, Hipocrate (n. cca. 460 î.Hr.– d. cca. 370 î.Hr.), care „a trăit sănătos până la adânci bătrâneţe”, atunci când a fost întrebat care este secretul prin care a ajuns la o asemenea vârstă, a răspuns: „Simplu, numai prin aceea că nu m-am ridicat niciodată sătul de la masă.”.

Pe cât posibil să consumăm alimente „organice”, numite şi „bio”.

Un aliment este „organic”, sau „bio” dacă:

1) rezultă din agricultura care nu utilizează: substanţe chimice, precum pesticide, fungicide sau îngrăşăminte artificiale (fertilizatorilor chimici); conservanti; ingineria genetică (care conţin organisme modificate genetic);

2) rezultă de la animalele crescute ecologic, care se dezvoltă în aer liber şi sunt hrănite cu furaje ecologice, cărora nu li se administrează antibiotice, hormoni de creştere sau orice produs ce provine dintr-un alt animal.

În loc de concluzii.

Pentru a avea un corp sănătos îți trebuie și o minte sănătoasă, așa după cum a spus-o Iuvenal (poet latin care a trăit în secolele I și II după Hristos): „Minte sănătoasă în corp sănătos”.

„Să îţi doreşti să fii sănătos este o parte din sănătate.” (Seneca, n. cca. 4 î.Hr. – d. 65) deoarece „Sănătatea este o convenţie între mintea ta şi corpul tău” (Terri Guillemets), fapt pentru care „Ar trebui să faci bine trupului, pentru ca sufletul să aibă plăcere să locuiască în el”. (Winston Churchill).

Totul depinde de modul în care „Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli”. (Buddha).

„Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8, 3). Amin!!!

conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa

Foto: Wikipedia

[1] Vezi cărţile lui Hiromi SHINYA, medic japonez care: a) este considerat pionierul chirurgiei colnoscopice; b) este inventatorul acestei tehnici, contribuind la proiectarea instrumentului folosit; c) este profesor de chirurgie la Colegiul de Medicină „Albert Einstein” din New York şi şeful Unităţii de Chirurgie Endoscopică de la Centrul de Medicină „Beth Israel”.

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină