Cunoaste lumea

Noutăți

Cine este Jan Tomas, autorul celei mai cunoscute fotografii a lui Eminescu?

  •  
  •  
  •  

Articol publicat în revista ISTORIE INEDITĂ. Eminescu este, fără îndoială, mai mult decât un brand. Este un simbol naţional, oricât ar încerca unii să-l minimalizeze. De altfel, s-a minimalizat el însuşi printr-un autoportret amar descoperit într-un manuscris din 1877: „… Vecinic doctorand în multe ştiinţi nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvîntului şi în conflict cu judecătorul de instrucţie, fost bibliotecar, cînd a şi prădat biblioteca, fost revizor la şcoalele de… fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas şi al altor jurnale necitite colaborator…”

Există patru fotografii canonice ale imagologiei Eminescu, un „careu de aşi” alcătuit în ordine cronologică după cum urmează: cea din 1869, făcută la Praga, în atelierul lui Jan Tomas; cea din 1880, făcută la Bucureşti, de Frantz Duschek; cea din 1884, făcută la Iaşi, de Nestor Heck; şi cea făcută de Jean Bieling la Botoşani, între 1887 ‒ 1888.

eminescu 4 foto

Un fotograf mai mult al nostru decât al cehilor. Încercarea de a consacra o imagine reprezentativă a poetului a făcut-o Maiorescu, ilustrând ediţia princeps „Poesii” cu portretul din 1880, făcut de Frantz Duschek. După moartea poetului, imaginea livrată publicului a fost cea a lui Jean Bieling de la Botoşani, reprodusă pentru prima oară în volumul „Henriette şi M. Eminescu. Scrisori către Cornelia Emilian” (Iaşi, editura Şaraga 1893). Fotografia convenea imaginarului unei epoci în care Eminescu era considerat filosoful pesimist, mort nebun în mizerie. Portretul apare pe coperta primelor ediţii Şaraga, pe cărţi poştale, însă această „emblemă” va fi în scurt timp refuzată de contemporaneitate. Fotografia nu-l reprezenta pe poetul de geniu, ci, aşa cum spunea Ion Scurtu în 1903, „este potrivită numai pentru a nedreptăţi pe poet şi a falsifica în ochii publicului imaginea fizionomiei adevărate a lui Eminescu”.

Cehii nu sunt conştienţi de impactul public extraordinar pe care l-a avut una dintre fotografiile făcute de unul de-al lor asupra culturii şi conştiinţei publice din România, adică de faptul că poetul nostru naţional a fost consacrat, ca imagine emblematică, de fotograful praghez Jan Tomas (1841 ‒ 1912). Un fotograf important al epocii, dar nu reprezentativ pentru istoria şi cultura poporului ceh. Sau, cel puţin, nu plasat la nivelul corespunzător prestigiului. Prin aceasta, Jan Tomas devine mai mult al nostru decât al lor.

Praga în secolul XIX:

Praga secolul 19 praga secolul XIX Praga secolul xix

Reconstituirea biografiei lui Jan Tomas

Pasionatul bibliofil (dar, mai ales, eminescofil) Dan Toma Dulciu a făcut la Praga o călătorie specială pentru a da de urmele celui care a realizat cea mai cunoscută fotografie a lui Eminescu. Despre el nu se știa, practic, decât că era ceh, că avea un atelier la Praga, în Piaţa Sf. Venceslas, nr. 7 şi că i-a făcut prima fotografie-portret lui Eminescu (şase exemplare) în 1869. Evident, atelierul lui Jan Tomas nu mai exista de mult, acolo ridicându-se pe la 1910 un hotel impunător. Totuși, mergând din aproape în aproape și din om în om, Dan Dulciu a reușit să descopere și să achiziționeze de la anticari alte fotografii realizate de Jan Tomas și chiar să reconstituie biografia acestuia…

Jan Tomas provenea dintr-o familie de agricultori, fiind al patrulea copil din cinci fraţi. A studiat chimia alimentară la Praga, iar apoi s-a angajat la fabrica de bere din Sadova. A lucrat în calitate de chimist şi la o fabrică de zahăr din Modrany. Potrivit documentelor de arhivă, Tomas şi-a început activitatea de fotograf în anul 1867, în Piaţa Viaceslav, pe locul unde fusese atelierul unui alt fotograf, Ambroz Stretti. Atelierul s-a transformat rapid într-un veritabil salon artistic, unde veneau celebrităţile vremii pentru a fi fotografiate sau… pentru a-şi imprima vocile pe plăci de gramofon (atelierul lui avea şi ceea ce am numi astăzi „studio de înregistrări”).

Din cauza deteriorării construcţiei, atelierul s-a mutat în 1894 în grădina Casei Styblo de lângă Grădinile Franciscane.

Pentru a face faţă concurenţei, Tomas s-a asociat cu alţi artişti fotografi: în 1871 cu Vaclav Donata, apoi în 1880 cu Jan Zamecnik. După încetarea colaborării cu acesta din urmă, firma sa a trecut în posesia lui Vaclav Donata.

Jan Tomas este important şi pentru că a îmbunătăţit tehnicile fotografice, ba chiar se spune că a patentat diverse moduri de procesare a fotografiei, ameliorând metodele de prelucrare a acesteia. Jan Tomas a vizitat multe locuri interesante: a fost de două ori în America, a locuit în Italia, în România, a vizitat Balcanii şi alte ţări din Europa. Pentru bogăţia de întâmplări pe care a trăit-o, el a devenit chiar și erou al unui roman…

Jan Tomas și Mihai Eminescu

Eminescu ajunsese la Praga în septembrie 1869, cu gândul de a urma cursurile Universităţii Caroline, a doua ca reputaţie în Imperiul Austro-Ungar (după Viena). Ca să se poată înscrie, trebuia să-şi facă o fotografie. Un funcţionar excesiv de scrupulos a respins însă cererea poetului, pe motiv că documentul de absolvire nu era în regulă. După ce a stat o perioadă la fratele său Şerban care locuia în Praga, Eminescu a plecat în acelaşi an la Viena. Aici, funcţionarii Universităţii din capitala Imperiului i-au acceptat certificatul de absolvire şi l-au înscris fără probleme ca student audient. Ca şi Eminescu însuşi, fotografia făcută la Praga a traversat toată Europa, înainte de a fi celebră în România.

Jan Tomas

Dintre cele patru fotografii-portret certificate ca fiind ale lui Eminescu, aceasta e singura care a făcut „carieră”. Ea a ajuns să se identifice cu efigia poetului naţional, cu întreaga sa poezie, cu poezia romantică în general şi poate chiar cu întregul romantism european. Dacă am face o statistică riguroasă a tuturor multiplicărilor acestei imagini (ţinând cont de toate caietele şi manualele şcolare, de ediţiile populare ale poeziilor, de ediţiile critice şi de lux, de afişe, pliante, plicuri, timbre filatelice şi poştale, bancnote, monezi etc.), am ajunge la peste un miliard de exemplare.

Miron Manega

Sursa: Revista ISTORIE INEDITĂ

istorie inedita coperta revista 1

Revista poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii