Cine a pus la cale evadarea lui Napoleon?

La începutul anului 1821, Europa aproape uitase ca undeva, pe o insula pierduta în Atlantic, traia înca Napoleon Bonaparte, omul care îi facuse sa tremure pe regii si împaratii ei, stapânind continentul de la meseta spaniola la întinsele stepe rusesti.

Prizonier al britanicilor, care-l trimisesera aproape la „capatul Pamântului” tocmai pentru a nu mai reprezenta vreodata o amenintare (dupa ce, din precedentul exil, pe insula Elba, scapase destul de usor), Napoleon nu parea sa aiba vreo sansa de a evada.

Pâna când un anume Nicolas Girod a intrat în scena. Nascut în Savoia, dar emigrat în Lumea Noua înca din adolescenta, alaturi de fratii sai, acesta se stabilise la New Orleans si ramasese îndragostit de tot ce era francez.

Inteligent si bun întreprinzator, Girod s-a îmbogatit rapid si si-a folosit o parte din avere pentru proiecte sociale. Nu e de mirare ca a devenit primul primar ales al orasului Crescent City, în 1812. Cum el refuzase sa învete limba engleza, si-a tinut primul discurs în franceza, ceea ce nu i-a deranjat însa prea mult pe cetateni.

Dar, mai mult decât orice era frantuzesc, primarul îl adora pe Napoleon si chiar visa la ziua în care avea sa fie primit de acesta, pentru a-i prezenta omagiile.

Dar a venit Waterloo, împaratul a fost învins, detronat si exilat pe „stânca din Atlantic”.

Pentru Girod, sa-si vada idolul înlantuit asemenea unui Prometeu modern si zacând în exil era ceva de neconceput. Asa încât a decis sa-l salveze. Avea sa-l ia pe Napoleon de pe Sfânta Elena, aducându-l în Statele Unite.

Ideea ni s-ar putea parea, astazi, puerila, dar Girod era convins de reusita ei. Pentru a o aduce la îndeplinire, si-a dat el seama, avea nevoie de nave puternic înarmate, capabile sa depaseasca blocada vaselor britanice, care patrulau necontenit pe lânga Sfânta Elena.

Gratie unor relatii dubioase cu ceea ce azi am numi „interlopi”, primarul a reusit sa intre în contact cu faimosii pirati din Golful Barataria, la extremitatea sudica a statului Louisiana, condusi, întâmplator sau nu, de un compatriot – Jean Laffite, la rândul sau bonapartist înflacarat.

Desi vestile zburau repede chiar si pe atunci, Girod n-a facut niciun secret din planul sau.

Dimpotriva, a început sa trâmbiteze pretutindeni ca înarmeaza o flota de pirati, pe care o va trimite sa-l salveze pe „adevaratul conducator al Frantei” si, ca acesta sa nu se simta cumva inconfortabil în America, a dispus sa se construiasca pentru el o superba vila, la marginea orasului, într-un peisaj idilic.

Dar, pe când pregatirile pentru expeditia de salvare erau în toi, Napoleon a murit, pe 5 mai 1821.

Citește mai mult: Magazin

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină