Cel dintâi avion văzut de bucureșteni

În toamna anului 1909, Capitala primește vizita celebrului aviator francez Louis Blériot.

Cu această ocazie, bucureștenii au putut admira pentru prima dată un aeroplan, asistând la o impresionată demonstrație aviatică. Această premieră istorică a adunat spectatori din toate colțurile țării.

„Însuflețirea a fost mare, nu numai la București, dar și în întreaga Românie. În ziua de marți, 13 octombrie, trenurile care mergeau spre București erau ticsite, cea mai mare parte a călătorilor venind pentru Blériot.”

Constantin Bacalbașa estima că în ziua anunțată sute de mii de oameni au fost prezenți pe hipodrom și în preajma lui.

„N-a rămas în București tramvai, camion, cabrioletă, brișcă, căruță, nici cel mai neînsemnat vehicul, care să nu fie întrebuințat spre a transporta lumea la hipodrom.

Se venea în valuri nesfârșite, pe sus sau pe jos, oameni bătrâni, femei, copii, toți alergau ca să poată ocupa din vreme un loc mai bun. O atât de mare îngrămădire de oameni nu mai văzuse Bucureștiul.”

Totuși… în ziua mult așteptată, pe 14 octombrie, avionul lui Blériot nu s-a mai înălțat.

„A plesnit motorul!… S-a rupt elicea!… Totul se va repara!”, acestea erau cele mai dese explicații oferite publicului nedumerit.

Zeci de mii de oameni au fost nevoiți să se resemneze, întorcându-se în oraș, fără a fi văzut zborul pentru care veniseră în număr atât de mare.

„Tramvaiele au gemut iar, fiind luate cu asalt de mulțime. Și pe când caii se opinteau din greu, ici și colo se mai prăbușea câte-o scândură dreaptă, cu public cu tot.

O problemă serioasă a fost încartiruirea publicului sosit din provincie pentru o singură zi și care rămânea acum trei zile! Cu toate acestea, toată lumea a fost cuminte și a avut răbdare. Toți au înțeles că era un caz de «forță majoră», față de care trebuiau să aibă îngăduință.”

Cazul de „forță majoră” nu era însă nimic altceva, așa cum aflăm dintr-un articol al revistei „Realitatea Ilustrată”, decât o frumoasă petrecere de primire, organizată de mai mulți ingineri români, prieteni de promoție ai aviatorului francez la „École Centrale” din Paris, care au găsit de cuviință să dea în onoarea prietenului lor un banchet la Capșa, numai că… în loc ca prieteneasca primire să fie fixată după terminarea „experienței de zbor”, s-au grăbit s-o organizeze cu două ore înainte.

Sărbătoritul, foarte vesel și binedispus, a avut ocazia să aprecieze priceperea bucătarilor și calitatea excelentă a vinurilor românești.

„Se spune că la un moment dat, Blériot, în culmea entuziasmului, ar fi ridicat un toast în cinstea regelui dac Burebista, care, în înțelepciunea lui, n-a distrus chiar toate viile de pe meleagurile noastre.”

Când petrecerea era în toi, iar participanții uitaseră cu desăvârșire de întâlnirea de la hipodrom, a venit în grabă cu automobilul un trimis al comitetului organizator, pentru a-l însoți pe Blériot la demostrația de zbor mult așteptată.

„Miile de oameni așteaptă cu nerăbdare să aclame pe aviator… Nu mai e de pierdut nicio clipă… A sosit Curtea Regală”, spuse acesta agitat.

După o scurtă consfătuire, Blériot pleacă spre hipodrom. Ajuns însă pe câmp, constată că elicea avionul era ruptă, zborul fiind astfel amânat. În numai câteva zile, o elice și un motor nou, cu tot cu rezervă, au sosit în Gara de Nord, totul în cel mai mare secret.

La marea demonstrație aviatică, pe lângă multitudinea de spectatori, a luat parte și principele Ferdinand, împreună cu principele Carol, însoțiți de principesele Maria, Elisabeta și Mărioara.

Tânărul prinț Carol, purta cu eleganță, pentru prima dată în public, uniforma de sublocotenent de vânători.

În marea mulțime și prin tribune, se aflau toți miniștri, precum și alte personalități ilustre din lumea românească.

„La ora 15.00, emoția, vacarmul, tensiunea, ating maximul. Blériot urcă în avion și pe hipodrom se face o liniște completă.

Elicea se învârte, începe să ruleze, se înalță spre Bucureștii Noi, apoi face viraj și se întoarce în fața tribunei oficiale. Entuziasmul e de nedescris, pălăriile zboară în aer, din tribuna oficială sar prințul moștenitor Ferdinand, prințul Bibescu, primul-ministru și coboară să-l felicite pe Blériot pe pistă.

La ora 16.00 are loc al doilea zbor, Blériot se ridică la peste 70 de metri înălțime până aproape nu se vede, iar la ora 17.00, la al treilea zbor, avionul dispare câteva minute în înaltul cerului. Când se întoarce, Blériot reușește o aterizare la punct fix, chiar în fața tribunei oficiale”.

Succesul lui Blériot a ținut multe zile prima pagină a presei vremii. Ediția ziarului „Dimineața” din 20 octombrie 1909 descria într-un amplu reportaj „cele trei zboruri splendide ale lui Blériot în fața unei mulțimi imense”, cel de al treilea zbor fiind „cel mai frumos dintre toate”.

Text: Andreea Mâniceanu

Bibliografie: „Furnica”, 22 octombrie 1909; „Realitatea Ilustrată”, 7 octombrie 1936; „Universul Literar”, 19 octombrie 1909

Sursă foto: „Realitatea Ilustrată”, 7 octombrie 1936

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină