Cea mai mare construcție de lemn din lume a fost ridicată în timpul Războiului Rece de către armata americană. Ce rol avea aceasta?

Posted on 8 noiembrie 2018 by Radu Ungureanu in Știați că, Știință și cunoaștere // 0 Comments

În mijlocul deșertului din New Mexico, Statele Unite ale Americii, se poate observa o platformă uriașă de lemn care în trecut a fost folosită pentru un experiment mai puțin cunoscut de opinia publică. Construită între 1972 și 1980, structura numită ATLAS-I (Air Force Weapons Lab Transmission-Line Aircraft Simulator) a fost folosită în timpul războiului rece pentru a testa efectele impulsurilor electromagnetice asupra aeronavelor.

Un impuls electromagnetic, sau EMP pe scurt, este o explozie intensă a energiei electromagnetice care poate fi folosită ca o armă pentru a provoca daune sistemelor electrice și electronice prin generarea de niveluri ridicate de tensiuni de curent și de tensiune pentru a arde componente sensibile, cum ar fi semiconductorii. Deși nu este direct letală, o bombă electromagnetică sau o bombă electronică poate distruge orice societate modernă care se bazează pe electricitate, prin distrugerea rețelei sale electrice și prin întreruperea echipamentelor de comunicații.

Existența unor EMP-uri puternice a fost cunoscută încă din primele zile de testare a armelor nucleare. Când armata americană se pregătea pentru primul test nuclear, Trinity, în 1945, fizicianul Enrico Fermi a sfătuit armata să-și protejeze echipamentul electronic cu care dorește să înregistreze explozia. În 1962, Statele Unite au efectuat mai multe teste nucleare de mare altitudine denumite „Starfish Prime”, în urma cărora au detonat o bomba de 1,44 megatone la aproximativ 400 de kilometri deasupra Oceanului Pacific. De la 1.400 de kilometri, în Hawaii, explozia EMP a întrerupt lumina stradală, a declanșat alarmele magazinelor și a distrus mai multe rețele de telefonie. În lunile care au urmat testului Starfish Prime, cel puțin șase sateliți aflați pe orbită s-au stricat din cauza pagubelor cauzate de radiații.

În Uniunea Sovietică s-au desfășurat cercetări similare cu privire la EMP. În același an în care testele nucleare Starfish Prime au avut loc, oamenii de știință sovietici au detonat o bombă de 300 de kilotone la o altitudine de 290 km deasupra Kazahstanului pentru a măsura efectele EMP generate de explozie. Din aceste teste a devenit evident că EMP-urile reprezintă o amenințare, în special pentru echipamentele hardwa militare. Navele, aeronavele, piesele de artilerie, vehiculele blindate, radarele, rețeaua de comunicații militare și de date, centrele de comandă și control, sistemele automate de arme de apărare etc. au componente electronice importante, vulnerabile la atacurile EMP. O bombă electronică cu o rază de câțiva kilometri ar putea scoate din acțiune un întreg batalion sau un număr mare de nave maritime sau aeronave.

Începând cu anii 1960, americanii au construit cel puțin 18 instalații separate de testare EMP, printre care și ATLAS-1. Acesta a fost conceput pentru a testa efectul EMP reflectat de la sol asupra aeronavelor. Pentru a testa acest lucru, inginerii de la Kirtland Air Force Base din Albuquerque au construit o imensă platformă de lemn numită Trestle, inspirată de acele poduri de cale ferată din secolul al XIX-lea. Platforma era de 150 de metri pătrați și era suficient de puternică pentru a susține un B-52 complet încărcat, cel mai mare și cel mai greu bombardiert american, dar a fost construită aproape complet fără metal pentru a elimina interferențele electrice. Chiar și piulițele și bolțurile erau făcute din lemn. Pentru a obține o rezistență mai bună la tracțiune, plăcile din lemn au fost lipite sub căldură și presiune pentru a forma elemente masive. Până în prezent este cea mai mare structură din lume, compusă în întregime din lemn.

Două generatoare Max, fiecare capabil să producă până la 5 megavolți au fost poziționați pe ambele părți ale platformei de testare. Când au fost pornite simultan, au produs o explozie scurtă de energie de 200 gigawați în putere, comparabilă cu detonarea unei bombe nucleare. Astăzi, testarea distructivă EMP a aeronavelor este făcută cu ajutorul unor simulări de calculator mult mai ieftine. ATLAS-I a fost închis în 1991, după încheierea Războiului Rece.