DOBROGEA: Capul Doloșman și cetatea antică Argamum – locuri în care legendele spun că au poposit Argonauții, după ce au sustras Lâna de Aur

Capul Doloșman, o rezervație naturală în care sunt prezente specii deosebite de plante și de animale, se află în vestita comună Jurilovca, în zona de întâlnire dintre limanul Razim și podișul Babadagului. Acolo mai există și ruinele unei vechi cetăți, pe nume Argamum. La Herodot, cetatea aceasta purta numele de Orgamon, în vreme ce denumirea de Doloșman provine, se spune, dintr-un cuvânt turcesc (ce ar însemna „obstacol”). Aria naturală se află în Delta Dunării, în sudul brațului Sfântu Gheorghe.

Spre deosebire de limanele din zonă, de „complexul lagunar” Razim-Sinoe, ce sunt structuri naturale nou formate, constituite după ultima glaciațiune prin acumularea aluviunilor aduse de către mărețul Danubiu, Capul Doloșman este alcătuit dintr-un calcar străvechi, stratificat pe orizontală, datând din Miocen (epocă ce a debutat acum 23 milioane de ani și a luat sfârșit în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani). Straturile de la bază sunt și mai vechi, datează din Jurasic.

Rezervația naturală Capul Doloșman e inclusă în parcul național Delta Dunării și are o suprafață de 125 de hectare. Printre păsările care viețuiesc în mod permanent sau doar temporar în rezervația Capul Doloșman se numără lăstunul de stâncă, drepneaua neagră (una dintre cele mai rapide păsări), ciocârlia de Bărăgan, pietrarul negru. Printre plantele rare prezente în zonă, putem enumera centaurea și garofița (Dianthus pseudarmeria).

În apropierea rezervației naturale se află și două situri arheologice – cel de la Vișina și cel de la Sălcioara, precum și biserica din Jurilovca. Ruinele de la Argamum se întind pe o suprafață de peste două hectare. Ele constituie rămășițe ale unor ziduri de apărare, ale drumurilor fostei cetăți, precum și ale unor bazilici paleocreștine.

La fel cum se întâmplă și în cazul altor ruine de pe teritoriul țării noastre, vestigiile de la Argamon (cum îi ziceau bizantinii cetății) se află în bună parte „sub glie”, în așteptarea vremurilor în care vor exista fonduri suficiente și pentru cercetările arheologice.

Cetatea Argamon a fost atestată încă din secolul VI î.Hr., de către Hecateu din Milet. Se pare că este prima așezare umană ce a fost pomenită într-o scriere antică, dintre cele aflate pe teritoriul României actuale. La vremea la care se estimează că grecii sosiți din Asia Mică s-au așezat în zonă, adică prin secolul VII î.Hr., acolo nu se afla malul limanului Razim, ci țărmul Mării Negre. Limanul s-a format prin blocarea parțială a golfului din Antichitate. Cetatea grecească Argamum a fost ocupată de către romani în urmă cu aproape două milenii și, în următoarele secole, s-a aflat într-un continuu proces de dezvoltare.

Dacă ar fi să dăm crezare legendelor, la Argamum au poposit cândva, înainte de-a avea loc războiul de la Troia, Argonauții lui Iason, ce purtau cu ei Lâna de Aur sustrasă de la regele Aetes. Dacă așa se vor fi petrecut lucrurile, Argonauții (dintre care făceau parte, spune legenda, și marii eroi Orfeu, Heracle, Tezeu) nu s-au putut odihni prea mult în port, deoarece pe urmele lor veneau corăbiile înțesate cu războinci mânioși trimise de către Aetes, regele păgubit de Lâna de Aur. Dacă legenda Argonauților se întemeiază pe fapte reale și aceștia chiar au poposit la Argamum, ar însemna că așezarea de acolo e cu mult mai veche decât se estimează azi.

Arheologii spun că cetatea bizantină Argamon avea o formă aproximativ triunghiulară iar zidurile sale erau prevăzute cu opt turnuri și trei porți. Trebuie să fi fost impunătoare! În vremea năvălirilor barbare (huni, avari, slavi) cetatea a fost părăsită de către locuitori, care s-au împrăștiat prin cetățile din vecinătate, la acest lucru contribuind mai mult faptul că golful în care se afla portul antic s-a preschimbat în liman.

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse informații: wikipedia.org, www.info-delta.ro

Imagini: Facebook

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină