Camioanele „Jingle bell” din Pakistan. Motivul pentru care șoferii cheltuie pe decorarea lor mai mult decât investesc în propriile locuințe

Posted on 17 decembrie 2018 by Radu Ungureanu in Știri // 0 Comments

Se spune că un șofer de campion sau tir are mai multă grijă de acesta decât de soția sa. Cu toate acestea, în Pakistan parcă această „simbioză” dintre om și autovehiculul său de 10 tone este dusă la extrem. Foarte multe camioane care traversează autostrăzile naționale din Pakistan, dar și țările vecine sunt pictate în culorii vii. Aceste picturi conțin păsări, flori, peisaje, sfinți, asta în timp ce florile din plastic, mărgelele, panglicile și catifeaua înfrumusețează interiorul. În țara vecină, Afganistan, aceste camioane sunt denumite „camioanele jingle bell”, poreclă dată de soldații americani staționați aici din cauza clopotelor extrem de zgomotoase amplasate pe șasiul acestora.

„Și nu numai camioanele arată în acest fel. Autocarele sau cisternele de apă sunt și ele decorate cu asemenea khich-uri. Este o formă de artă fie că ne place fie că nu. O galerie mereu în mișcare, o expoziție liberă”, a declarat Richard Covington, expert în folclorul și istoria Asiei de Sud.

Tradiția de decorare a camioanelor a început undeva în anii 1920, odată cu introducerea în Pakistan a mărcii Bedfords, un camion foarte înalt construit în Marea Britanie. Inițial, camioanele au fost pictate cu sigla fiecărei companii, astfel încât persoanele analfabete să poată recunoaște cine deținea camioanele. Treptat, aceste logo-uri au devenit mai fanteziste. Din 1960, odată cu înflorirea economiei țării, decorațiile au devenit din ce în ce mai sofisticate pentru a reflecta bogăția tot mai mare a șoferilor și dezvoltarea unei noi clase sociale.

Potrivit unui articol din 2005, un cost de bază pentru pictură și caroserie costă un minim de 2500 de dolari, echivalentul a doi ani ai salariului mediu al șoferului de camion. Unii cheltuiesc mai mult de 10.000 de dolari în astfel de decorațiuni, cei mai mulți împrumutând bani pentru a-și putea termina de finisat camionul sau autocarul.

„Șoferii nu cheltuiesc atât de mulți bani pe casele lor. Îmi amintesc că un șofer mi-a spus că și-a petrecut întreaga viață în camion. Acasă ajunge odată la câteva luni. Nu putea să stea, nu se simțea confortabil. Trăind în camion e normal să-l decoreze, ar simți că este nerecunoscător dacă nu ar face lucrul acesta”, declară Durriya Kazi, șeful departamentului de studii vizuale de la Universitatea din Karachi, Pakistan.

Pictura acestor camioane este, de asemenea, o afacere mare. Numai în orașul Karachi, peste 50.000 de persoane sunt implicate în această industrie nereglementată, dar foarte profitabilă. De la micile ateliere de lucru de familie, formate din ucenici și meșteșugari bine pregătiți, până la magazinele care vând toate ornamentele strălucitoare, toată lumea este implicată.