Calendare sacre și calculul trecerii timpului în culturile antice

Posted on 5 februarie 2016 by Radu Ungureanu in Enigme si mistere, Istorie, Știați că // 0 Comments

În acest weekend o mare parte a Asiei sărbătorește întrarea într-un an nou. Calcularea trecerii timpului i-a fascinat pe oameni încă de la începuturi. Calendare mai mult sau mai puțin exacte au avut atât vechii egipteni cât și mayașii.

Spre exemplu, în Mesopotamia antica celebrarea unui nou an, în urmă cu peste 4000 de ani, ar fi avut loc în ziua echinocțiului de primăvară. Ziua se numea Atiku, iar cu ocazia acestei sărbători erau organizate numeroase parade în cinstea zeilor. Atiku avea o semnificație sacră, cea de renaștere a luminii, care a câștigat bătălia împotriva întunericului.

Pe de altă parte, vechii egipteni sărbătoreau trecerea într-un nou an în timpul echinocțiului de toamnă, lucru care coincidea cu ieșirea din matcă a Nilului. Pentru egipteni Nilul era sursa lor de viaţă. Ei aşteptau cu nerăbdare în fiecare an revărsarea lui şi, mai mult, se rugau ca apele Nilului să ajungă şi în gospodăria lor. De ce? Pentru că Nilul, după ce îşî retrăgea apele, lăsa în urma lui un sol mâlos, foarte fertil.

Primul calendar folosit de populația Maya a fost Tzolk’in. Acesta avea doar 260 de zile. Mecanismul Tzolk‘in implică folosirea a 13 cifre asociate cu 20 de nume. Deoarece 20 nu este uniform divizibil cu 13 , cele două secvențe sunt defazate. Zilele curg până când toate cele 13 numere sunt folosite. După aceea se începe din nou cu cifra 1, însă zilele continuă cu cea de-a 14-a denumire. Astfel calendarul Tzolk’in are doar 260 de zile unice.

Calendarul este folosit și astăzi în micile comunități de băștinași din Guatemala. Aceștia consideră c[ numărarea timpului prin calendarul de 260 de zile le dă putere de la Divinitate și îi ajută să țină evidența culturilor agricole. „Fiecare zi are propriile sale calități, iar sensul este interpretat în funcție de circumstanțele și întrebările adresate”, consideră cei mai mulți băștinași.

Anul chinezesc începe la a două lună nouă de dupa solstițiul de iarna. De obicei se încadrează între 20 ianuarie și 20 februarie. Indiferent de data aleasă, accentul a fost, și încă mai este, pus asuprea importanței ciclurilor de timp. Are o vechime mai mare de 2.000 de ani iar sărbătoarea durează 15 zile, de la Luna Nouă și până la următoarea Lună Plină. Aceștia au o listă de 12 animale care marchează fiecare câte un an.

Potrivit chinezilor, anii sunt alcătuiţi din combinaţia elementelor cerești, 10 la număr, cu cea a elementelor pământeste, în număr de 12. Astfel cu ajutorul celor 22 de elemente formate a fost elaborat un ciclu alcătuit din 60 de ani, acesta făcând posibilă calcularea anilor, care se repetă după terminarea fiecarui ciclu.