Călătorește cu 7.000 de ani în urmă pentru a vedea o locuință recosnstituită din cultura CUCUTENI…

Expoziția recent creată în cadrul Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din orașul Sfântul Gheorghe, ce a primit o clădire proprie în anul 2005, prezintă vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuințe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica și un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicații privind specificul culturilor din care provin acestea.

Considerată a fi prima mare civilizație din Europa, cultura Cucuteni-Ariușd-Tripolie (4600 – 3700 î. Hr.) a luat naștere și s-a dezvoltat în teritorii care astăzi fac parte din trei state: România, Republica Moldova și Ucraina. Până în prezent, s-au descoperit mii de așezări, de diferite forme și dimensiuni, unele fortificate și altele deschise, în care au fost cercetate sute de locuințe de diverse tipuri.

Principalele ocupații ale cucutenienilor erau agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, olăritul, prelucrarea pietrei, osului, cornului și a metalelor (cuprul și aurul). Arta modelării, pictării, arderii vaselor și obiectelor din lut, i-a ridicat pe cucutenieni la nivelul de cei mai mari meșteri olari ai Europei eneolitice.

Prin reconstituirea unei locuințe cucuteniene descoperite la Dâmbul Cetății, specialiștii din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din orașul Sfântu Gheorghe, au dorit să aducă sub lumina reflectoarelor câteva milenii din istoria noastră necunoscută. Locuința avea forma rectangulară, înălțimea de circa 2 metri și acoperișul în două ape realizat din stuf. Podeaua era construită prin așezarea de bârne de lemn una lângă alta, peste care se aplica un strat gros de chirpic (lut amestecat cu pietricele și pleavă). Pereții locuinței erau și ei construiți din bârne masive, despicate, așezate una peste alta și îmbinate la colțuri. După ridicarea lor, pereții erau lutuiți și finisați pe interior cu un amestec de lut cu pietricele, pleavă și nisip. Astfel, toate spațiile dintre bârne erau astupate. Locuința era încălzită cu ajutorul vetrelor și cuptoarelor cu boltă sferică. Acestea erau folosite și la prepararea hranei (la coptul pâinii, fierberea plantelor, frigerea cărnii etc.) sau la iluminat pe timp de noapte.

Cucutenienii își amenajau în locuință un loc de cult. Astfel, în colțul special amenajat pentru venerarea Zeiței-Mamă. Ceramica prezintă o deosebită importanță pentru arheologie. Calitatea tehnică a preparării lutului și a modelării formelor, arderea oxidantă în cuptoare, ornamentarea pictată dovedesc o specializare indiscutabilă a olarilor cucutenieni.

În anul 2011, de Ziua Internațională a Muzeelor această instituție a putut să prezinte publicului larg deschiderea a trei noi spații reamenajate, respectiv: „Expoziția „Așezarea preistorică Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății”, „Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe” și „Casa Memorială „Romulus Cioflec” din localitatea Araci, comuna Vâlcele. Toate cele trei expoziții sunt prezentate la secțiunea de expoziții permanente, respectiv expoziții temporare și vă așteaptă spre a vă cunoaște istoria și strămoșii.

Conf. univ. dr. George Grigore

Imagini din Muzeul Carpaților Răsăriteni:

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină