Bucureștii în perioada modernă: literatura

Manifestările culturale întâlnite la București în perioada modernă au avut un caracter dual: pe de o parte, au fost create opere literare originale, care anunțau pleiada de mari scriitori de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, iar pe de altă parte, au fost traduse numeroase romane ce se bucurau de popularitate, în special în limba franceză.

Traducerea romanelor istorice sau de aventuri a avut o mare contribuție la formarea și dezvoltarea interesului cititorilor pentru literatură.

Printre cele mai cunoscute romane traduse care au circulat la București în perioada modernă s-au numărat romanele istorice ale lui Alexandre Dumas, Eugène Sue, Charles Paul de Kock și Paul Féval.

Concomitent cu aceste variate și numeroase traduceri, la mijlocul secolului al XIX-lea, a apărut și romanul original.

Printre scriitorii care s-au inspirat din mediul social bucureștean s-au remarcat Alexandru Pelimon, Constantin D. Aricescu, Ioan M. Bujoreanu, Gheorghe Baronzi, și îndeosebi Nicolae Filimon, cu romanul „Ciocoii vechi și noi”, apărut în 1863; o reușită frescă a societăți bucureștene din prima jumătate asecolului al XIX-lea.

Literatura originală și de traduceri cunoaște și lucrările unor poeți și prozatori care prin operele lor au contribuit la îmbogățirea limbii literare și au deschis drumul genurilor literare.

Printre poeți, alături de Cezar Bolliac, care a avut o contribuție însemnată pe plan publicistic, s-au evidențiat Gheorghe Crețeanu („Melodii intime” – 1855), Alexandru Sihleanu („Armonii intime” – 1857), Alexandru Depărățeanu („Doruri și amoruri” – 1958) și Costache Bălăcescu. De asemenea, printre poeții demni de amintit se numără și Grigore Alexandrescu și Dimitrie Bolintineanu.

În literatura de după 1848, un loc deosebit în rândul scriitorilor români clasici l-a ocupat Alexandru Odobescu, datorită nuvelelor „Mihnea Vodă cel Rău”, „Doamna Chiajna” și „Pseudokinegeticos”.

După 1878, pentru literatura românească începe perioada clasicismului. În această vreme apar marile creații ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Multe dintre operele lor sunt inspirate din viața orașului. Mihai Eminescu situează acțiunea nuvelei „Geniu pustiu” în Capitală, iar mulți dintre eroii comediilor lui Caragiale sunt inspirați din realitatea vieții bucureștene.

Începând cu 1878, Mihai Eminescu rămâne definitiv la București, ca redactor al ziarului „Timpul”. Din acest an și până la sfârșitul vieții sale, poetul își realizează cea mai însemnată parte a operei sale, participând, în același timp, la viața literară a Capitalei.

Deși în procesul creației literare sunt înregistrate succese remarcabile, scriitorii și poeții trăiau în condiții grele de viață. Mihail Eminescu, Petre Ispirescu, Dumitru Theodor Neculuță, și atâția alții, au dus în București o viață plină de lipsuri.

Neavând o casă a lor („Societatea Scriitorilor Români” ia ființă abia în 1909), scriitorii și artiști se întruneau îndeosebi în unele cafenele, pentru a-și citi lucrările.

Astfel, cafeneaua lui Kübler, a lui Fialkowski, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sau Terasa Oteteleșeanu, de la începutul secolului XX, au fost adevărate cenacluri literare.

Text: Andreea Mâniceanu

(Casa Filipescu Cesianu – Muzeul Vârstelor)

Foto: Scriitori și artiști de la începutul secolului XX, văzuți de Ary Murnu. De la stânga la dreapta: Ion Minulescu, Jean Steriadi, Nicolae Petrescu-Găină, Dimitrie Anghel, Ștefan Octavian Iosif, Alexandru Cazaban, Alfonso Castaldi, Alexandru Macedonski, Ion Luca Caragiale, Ilarie Chendi, Alexandru Szathmary, Tudor Argezi, Alexandru Bogdan-Pitești, Dumitru Kiriac-Georgescu, George Ranetti, Oscar Späthe, Petre Liciu, George Demetrescu Mirea, Nicolae Grigorescu, Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Constantin Artachino, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ioan Brezeanu, Ary Murnu, Anastase Simu, Ion Cantacuzino, George Coșbuc, Gheorghe Bogdan-Duică, Nicolae Vermont, Cincinat Pavelescu, Ioan Missir, Stephen A. Fischer-Galați, Mihai Sadoveanu, Ioan Lazăr Kalinderu, Iorgu Juvara, Alexandru Hodoș, Caton Theodorian, Corneliu Moldoveanu, Emil Gârleanu.

Sursă: Colecția de grafică a Pinacotecii Municipiului București

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină