Bizarele antilope Duiker: sunt consumatoare de carne, deși fac parte din aceeași familie cu oile și caprele!

Antilopele Duiker viețuiesc în regiunile tropicale și fac parte din familia Bovidae, căreia îi aparțin, de altfel, și binecunoscute specii domestice precum vaca, bivolul, capra, oaia. Există mai multe specii (22) de antilopă Duiker, ce pot fi observate (cam anevoie, deoarece sunt animale temătoare, nocturne, ce evită oamenii) în Africa, la sud de Sahara.

Antilopele Duiker fac parte din subfamilia Cephalophinae, ce include specii cu înfățișări destul de diferite. Cea mai mică specie de antilopă Duiker are, la maturitate, doar câteva kilograme, în vreme ce, la specia cea mai mare, poate fi depășită greutatea de 70 kg. Un prim aspect neobișnuit la aceste antilope constă în dimensiunile frecvent mai mari ale femelelor, comparativ cu masculii.

La cele mai multe dintre aceste specii, coarnele sunt prezente la ambele sexe, fiind utilizate în apărarea față de animalele de pradă și în confruntările înverșunate cu indivzii din aceeași specie, mai cu seamă în perioadele de reproducere. Antilopele Duiker fac parte dintre animalele care nu consumă apă mai deloc, fiind întâlnite și în zone aride, lipsite de izvoare. Își iau apa, în general, din hrana consumată.

Cel mai uimitor, mai neobișnuit aspect legat de aceste mamifere erbivore, îndeaproape înrudite cu vaca, bivolul, capra și oaia, este dieta. Antilopele Duiker sunt, spre deosebire multe alte specii din aceeași familie, destul de selective, în ceea ce privește hrana.

Ele nu zăbovesc prea mult, în același loc, la păscut, precum oile sau vacile. Preferă să colinde zonele împădurite sau populate cu arbuști, pentru a se hrăni cu frunze, vlăstari, fructe, semințe, muguri, scoarță de copac. Câteodată, ele se deplasează odată cu cârdurile de maimuțe, consumând fructele pe care le aruncă acestea, de la înălțimea coronamentului.

De obicei, Duikerii preferă o hrană mai nutritivă, mai consistentă decât iarba obișnuită. Atunci când se ivește ocazia, aceste antilope sunt gata să iasă din tiparele familiei de rumegătoare căreia îi aparțin, preluând din comportamentul alimentar al carnivorelor. Astfel, nu este ceva nefiresc, pentru aceste antilope, să consume insecte sau să se înfrupte din rămășițele provenite de la vreun festin al carnivorelor mari.

La nevoie, atunci când simt că hrana vegetală nu le acoperă toate nevoile organismului, antilopele Duiker procedează aidoma animalelor de pradă, astfel că au fost observate în timp ce consumau păsări de mici dimensiuni, rozătoare, șopârle, broaște.

Desigur, acestea din urmă sunt creaturi care nu sunt lesne capturate nici măcar de către animalele carnivore. Așa că după ce se satură de vegetale, Duikerii își suplimentează dieta cotidiană cu insecte, creaturi mai ușor de găsit și de capturat. E de presupus că antilopele Duiker sunt iscusite și în calitate de „vânători” de mici vertebrate, având în vedere că sunt animale ce dispun de un creier bine dezvoltat, complex.

Cine ar fi crezut că un asemenea animal, ce aduce mai mult cu un ied simpatic, poate adopta dieta unei vulpi sau a unui șacal?!

Surse: www.britannica.com, wikipedia.org, www.slate.com, www.popsci.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină