Biserici bucureștene demolate: Biserica „Stejarul”

Dărâmată de autoritățile comuniste în 1959, povestea bisericii „Stejarul” s-a pierdut de-a lungul timpului din amintirea bucureștenilor.

Până la jumătatea anilor ’50, lăcașul de cult s-a aflat pe „Aleea Palatului”, iar în ceea ce privește construcția sa, sursele istorice precizează cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea; în 1691 consemnându-se deja existența unei mahalale „a bisericii de la Stejar”.

Un vechi pomelnic amintește ca ctitori pe „Grigore, Grăjdana și Maxim Arhiereul”, iar mai târziu, în 1763, reclădirea bisericii din zid a fost realizată de Tănase Căpitan, soția acestuia Stana și vătaful de brutari, Stanciu.

Neocolită de vicisitudinile vremurilor, a îndurat cutremure, incendii și inundații, cel mai grav fiind afectată în 1838 de cutremurul „fără sfârșit”, unul dintre cele mai mari cutremure bucureștene.

Cu toate că se afla în apropierea parcului Palatului, din lipsă de bani, abia în 1894 a fost supusă unei restaurări complete, când, la cererea Regelui Carol I, arhitectul Paul Gottereau i-a redat înfățișarea din 1763.

„E greu de crezut că atât Cuza, cât și Carol I să nu-i fi mustrat pe mai marii Comunei pentru această neglijență, dar nu au fost bani.

Când Regele a reconstituit Palatul și a reamenajat grădina, i-a cerut marelui arhitect Gottereau să aibă în vedere și venerabila biserică Stejarul”. Astfel, biserica i-a avut ca ctitori și pe Regele Carol și Regina Elisabeta.

În biserica „Stejarul” s-a aflat și mormântul părinților boierului Filip Lenș, mare vistier al Țării Românești în anii domniei lui Grigore Dimitrie Ghica.

Tatăl acestuia, francezul Jean-Baptiste Linchou, fusese inițial înmormântat în biserica Bărăției.

Lui Filip Lenș i se datorează ridicarea palatului bucureștean cunoscut sub numele de Casa Vernescu, pe care acesta l-a construit pentru a-i oferi dar de nuntă miresei sale, Lisaveta Balotescu-Cărpinișanu.

Biserica „Stejarul” și-a păstrat de-a lungul anilor frumusețea și simplitatea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial scăpând ca prin minune de bombardamentul german.

Din păcate însă, nu la fel s-a întâmplat și în timpul regimului comunist când sub pretextul eliberării locului pentru construirea Sălii Palatului, a fost demolată fără milă, cu toate stăruințele din partea Preafericitului Parinte Patriarh Justinian.

Text: Andreea Mâniceanu

Casa Filipescu Cesianu – Muzeul Vârstelor

Sursă documentară:

Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”, Editura pentru Literatură, București, 1966;

Dimitrie Pappasoglu, „Istoria fondării orașului București”, Fundația Culturală „Gheorghe Marin Speteanu”, București, 2000;

Emanuel Bădescu, „Biserica Stejarul”, în „Ziarul Financiar”, 2007.

Foto: Biserica „Stejarul”, 1939; Sursă: Fototeca Ortodoxiei Românești

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină