Biserica Doamnei

„Biserica Doamnei este una dintre cele mai frumoase biserici bucureștene. Dați o privire ușilor groase și ferecate și atât de bogat sculptate și chenarelor ferestrelor, cu armonioasa lor decorațiune, și intrați.

O clipă de odihnă în stranele frumos sculptate, lângă zidurile groase ca de cetate, te duce ușor în altă lume, și alte timpuri…” (Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoșoaiei – Povestea unei străzi”)

Biserica Doamnei cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a fost ctitorită în 1683, de soția domnitorului Șerban Cantacuzino, ca paraclis al familiei domnești.

Zidită la scurt timp după mănăstirea Cotroceni, ctitorie a soțului său, biserica păstrează multe dintre elementele constructive și decorative ale Cotrocenilor, precum utilizarea pandantivelor în susținerea bolților și turlelor, sistemul arcadelor între naos și pronaos, motive decorative asemănătoare la bazele și capitelurile coloanelor, dar și la ancadramentele ferestrelor.

Încă de la început, Doamna Maria Cantacuzino și-a împodobit ctitoria cu alese obiecte liturgice, argintărie și broderii deosebite.

Biserica păstrează și astăzi unul dintre cele mai frumoase odoare bisericești din țară, epitaful de mătase roșie, cusut cu fir de aur de însăși soția domnitorului.

Alături de epitaful ce îl înfățișează pe domnitorul Șerban Cantacuzino împreună cu Doamna Maria și doi dintre copii, se mai păstrează, de asemenea, o Sfântă Evanghelie de la 1686, ferecată în argint, candelele, unele dintre vechile icoane, precum cea de hram, pictată în jurul anului 1600, pentru bisericuța de lemn de dinainte, dar și icoana de la intrare a Sfântului Elefterie, îmbrăcată în aur masiv.

La doar câțiva ani de la înălțarea bisericii, în 1689, înainte de a pleca în exil, după moartea prematură a domnitorului, Doamna Maria și-a închinat ctitoria mănăstirii Cotroceni.

La începutul secolului XVIII, bisericii i se adaugă un pridvor deschis, după modelul venețian, cu nouă arcade rezemate pe stâlpi din piatră de secțiune octogonală. Așa cum se poate observa și astăzi, coloanele pridvorului au sub capiteluri un fel de ciucurași.

Este vorba despre un motiv clasic din arta islamică, cunoscut sub numele arab de „muqarnas”, o marcă evidentă a unui început de influență orientală în arhitectura munteană, ce are să se manifeste din ce în ce mai puternic de-a lungul veacului fanariot.

Pe lângă frumusețea arhitecturală, valoarea istorică inestimabilă se datorează și picturii deosebite. Aceasta a fost realizată de unul dintre cei mai cunoscuți pictori greci ai secolului al XVII-lea, Constantinos.

Datorită dăruirii și priceperii acestuia, biserica a fost înveșmântată într-o frumoasă armonie de roșu, negru și auriu.

Grație unui amplu proces de restaurare, o parte din pictura originală se păstrează până în zilele noastre, însă, în același timp, se mai întâlnesc cel puțin două straturi de pictură, din cauza distrugerilor provocate de Marele Foc din 1847.

Deși situată în centrul orașului, în apropierea Pieții Universității, Biserica Doamnei nu se confundă absolut deloc cu tumultul vieții bucureștene.

Simplă și deosebit de frumoasă, dincolo de pragul ei, timpul are răbdare. Sunt de ajuns doar câteva clipe pentru a simți cum deodată, împrejur, și mai ales în suflet, se face liniște.

Să fie oare credința și jertfelnicia Doamnei Maria Cantacuzino, sfințenia slujbelor sau puritatea întâmplărilor trăite cândva aici? Cel mai probabil, toate la un loc.

Text: Andreea Mâniceanu

(Casa Filipescu Cesianu – Muzeul Vârstelor)

Bibliografie:

Aristide Ștefănescu, Mariana Lazăr, „Mănăstirea Cotroceni, un monument istoric dispărut”, Muzeul Național Cotroceni, București, 2004

Constantin Gane, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, Vol. I, Editura Ziarului „Universul”, București, 1933

Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu, „București – Ghid istoric”, Ed. Sport-Turism, București, 1980

Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoșoaiei – Povestea unei străzi”, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011

Radu Ștefan Ciobanu, „Pe urmele stolnicului Constantin Cantacuzino”, Editura Sport-Turism, București, 1982

Sursă foto: Arhiva fotografică MMB

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină