Betsiboka: Râul de sânge din Madagascar. Galerie foto

Posted on 21 decembrie 2018 by Radu Ungureanu in Planeta Vie, Știați că // 0 Comments

Această imagine a estuarului râului Betsiboka din nord-vestul Madagascarului oferă dovezi despre modul în care eroziunea și despăduririle remodelează această insulă din Oceanul Indian. Culoarea roșu aprins este rezultatul sedimentelor bogate în fier care se revarsă de pe dealuri în timpul ploilor abundente și se depun în gura râului. Se estimează că peste 400 de tone de sol sunt spălate în fiecare an în timpul sezonului ploios, transformând râul Betsiboka în sânge roșu.

Defrișarea a fost mult timp o problemă pentru Madagascar, deoarece insula este unul dintre cele mai importante situri de conservare a biodiversității din lume, asta datorită numărului mare de specii endemice care locuiesc aici și se bazează pe flora insulei. Izolarea Madagascarului de continentul african acum milioane de ani a păstrat și a produs mii de specii de plante și animale unice pe Pământ. Nouă din zece specii de plante și animale găsite în Madagascar sunt endemice. Acest număr mare de specii unice face ca defrișările să reprezinte o mare amenințare pentru biodiversitatea globală.

În ultimii două mii de ani, Madagascar a pierdut mai mult de 90% din pădurea inițială care cuprindea insula. Această pierdere a pădurilor este în mare parte alimentată de acțiunile de defrișare și cele de agricultură intensivă. De obicei, pădurile tropicale sunt tăiate și arse pentru a transforma acel teren în câmpuri propice cultivării orezului. După un an sau doi de producție, câmpul este lăsat neutilizat timp de 4-6 ani înainte de repetarea procesului. După câteva astfel de cicluri, solul este epuizat de nutrienți și nu mai poate ajuta la cultivarea orezului. Apoi este abandonat, iar agricultorii trec la o altă porțiune de pădure tropicală. Problema a fost înrăutățită după anii 1950 ca urmare a creșterii producției de cafea pentru economia insulei. În plus, față de practica agricolă tradițională, exploatarea ilegală a lemnului și combustibilului a dus la pierderea pădurilor tropicale.

„Cu o populație de 14 milioane de oameni, în creștere, Madagascar se află sub o presiune enormă pentru a răspunde nevoilor poporului său. Oamenii de știință se tem că defrișarea zonelor împădurite ale insulei pentru recoltele de bumbac și tutun pun în pericol habitatul multor specii de plante și animale unice de pe insulă, creând în același timp probleme de eroziune a solului care afectează calitatea apei și viitorul productivității terenurilor agricole”, observă NASA.