Bastonul de zahăr

O înregistrare a expoziției din 1837 a Asociației Mecanicilor de Caritate din Massachusetts, în care dulciurile au fost judecate în mod competitiv, menționează „bastoane de zahăr”.

O rețetă de bastoane de zahăr, drepte, de mentă, albe cu dungi colorate, a fost publicată în The Complete Confectioner, Pastry-Cook, and Baker, în 1844.

Cea mai veche documentare a unui „baston de zahăr” se găsește în nuvela „Tom Luther’s Stockings”, publicată în Ballou’s Monthly Magazine în 1866.

Deși descrisă drept „mamut”, nu a fost furnizată nicio mențiune despre culoare sau aromă.

Revista lunară Nursery menționează „bastoane de zahăr” în asociere cu Crăciunul din 1874, iar revista Babyland descrie „bastoane de zahăr lungi și răsucite” care au fost agățate în pomul de Crăciun în 1882.

O poveste populară comună despre originea bastoanelor de zahăr spune că în 1670, la Köln, Germania, directorul de cor de la Catedrala din Köln, dorind să remedieze zgomotul provocat de copiii din biserica sa în timpul tradiției din Ajunul Crăciunului, a cerut unui cofetar locală sa facă niște „bețișoare de zahăr” pentru ei.

Pentru a justifica practica de a da dulciuri copiilor în timpul slujbelor de închinare, el i-a cerut producătorului de bomboane să îndoaie vârful fiecărui baston, să-i ajute astfel pe copii să-și amintească de păstorii care l-au vizitat pe pruncul Isus.

În plus, el a folosit culoarea albă a bețelor din zahăr pentru a-i învăța pe copii despre credința creștină în viața fără păcat a lui Isus.

Din Germania, bastoanele de zahăr s-au răspândit în alte părți ale Europei, unde au fost împărțite în timpul pieselor de teatru care recreau Nașterea Domnului.

Bastonul de zahăr a devenit astfel asociat cu ziua de Crăciun.

Ca și în cazul celorlaltor forme de bomboane, cele mai vechi bastonașe de zahăr au fost fabricate manual. Cofetarii din Chicago, frații Bunte, au depus unul dintre cele mai vechi brevete pentru mașinile de fabricat bomboane la începutul anilor 1920.

În 1919, în Albany, Georgia, SUA, Robert McCormack a început să producă bastoane de zahăr pentru copiii locali, iar la mijlocul secolului, compania sa (inițial Famous Candy Company, apoi Mills-McCormack Candy Company și mai târziu Bobs Candies) a devenit una dintre cei mai mari producători de bomboane din lume.

Cumnatul lui McCormack, Gregory Harding Keller, era student la seminar la Roma, și își petrecea verile lucrând în fabrica de dulciuri de acasă.

În 1957, Keller, în calitate de preot romano-catolic hirotonit al Diocezei de Little Rock, și-a brevetat invenția, Mașina Keller, care a automatizat procesul de răsucire a bomboanelor moi în dungi spiralate și de a le tăia în lungimi precise ca niște bastoane de zahăr.

La sărbătorile de Ziua Sfântului Nicolae, bastoanele de zahăr sunt oferite copiilor, deoarece se spune că reprezintă, de asemenea, bastoanele episcopului creștin, Sfântul Nicolae.

Foto domeniu public

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină