Avem și noi vulcanii noștri. Ce dacă-s mici și noroioși?! Tot îți vor stârni curiozitatea! Foto și Video

Din pricina lipsei vegetației, în zona vulcanilor noroioși de la Pâclele Mici și Pâclele Mari, peisajul e ca de pe altă planetă, una fără de viață. Cam așa trebuie să fi arătat bătrâna Terră, în copilăria sa. Locul e taman bun pentru turnarea unui SF pe teme post-apocaliptice. Cum va mai curge multă apă pe Dunăre – sau pe râul Buzău, că-i mult mai aproape – până ce industria cinematografică autohtonă va realiza un asemenea SF, ne mai rămâne destul timp pentru a ne gândi la diferite scenarii și a cerceta cu atenție vulcanii noroioși.

Sursă imagine: Drum liber

Ajuns acolo, în comuna Scorțoasa – Buzău, vei auzi: vulcani în sus, vulcani în jos. Totuși, formațiunile acestea gâlgâitoare n-au nici în clin nici în mânecă cu realii vulcani. Numele de vulcani le-a fost acordat pe baza aspectului. O oarecare asemănare. Atât! Vulcanii cei adevărați, precum vestitul Krakatau, cel care-a speriat lumea la 1883, scuipă cu furie prin uriașele cratere o lavă aflată la temperaturi imense, provenită din măruntaiele pământului. Și nu noroaie reci, precum aici.

Sursă imagine: Drum liber

La vulcanii noroioși, sub presiunea gazelor ce pornesc de la adâncimi de câteva sute de metri (sau cel mult 2-3 kilometri), amestecul de apă și pământ își face drum către suprafață, unde se înalță cu vremea formațiuni tronconice. Presiunea oscilantă a gazelor care-și fac drum către suprafață este cea care determină intensitatea variabilă a „erupțiilor” clocotitoare. Sunt erupții atât de „puternice”, încât ar face de râs orice vulcan adevărat.

Sursă imagine: Drum liber

Limba șarpelui, gărdurărița, stânjenelul de baltă, iarba de sărătură sau păduchernița se numără  printre speciile vegetale rare și deci ocrotite, ce se dezvoltă în acest areal. Locul prezintă interes atât pentru turistul obișnuit, dornic să vadă și să afle lucruri noi, cât și pentru specialiștii în domenii precum botanica, zoologia, geologia. Printre speciile ocrotite de animale ce au fost observate în zonă se numără șopârla de pădure, țestoasa de baltă și chiar… balaurul mare, Elaphe sauromates. În realitate, balaurul nu-i atât de mare și de înfricoșător ca-n basme, însă nici un șarpe pricăjit, deoarece poate ajunge până la 2,5 metri.

Sursă imagine „Balaur”: foto.

Carevasăzică, nici vulcanii nu-s din cei adevărați, precum Vezuviul, nici balaurul local n-are șapte capete. Dar, una peste alta, e o idee bună să faci un drum până la Pâclele Mari și Pâclele Mici. Cel puțin așa susțin cei mai mulți dintre vizitatori!

Tomi Tohăneanu

Sursa imagine nr. 1: foto

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină