AUDIO Bluegrass – muzică americană de la țară!

Bluegrass, ca formă muzicală distinctă, s-a dezvoltat din elemente ale muzicii vechi și ale muzicii tradiționale din regiunea Appalachian din Statele Unite.

Regiunea Appalachian a fost locul în care s-au stabilit mulți imigranți scoțieni, aducând cu ei tradițiile muzicale ale țărilor lor natale. Prin urmare, sunetele jig-urilor și mulinetelor, în special cele jucate la lăutări, au fost înnăscute stilului de dezvoltare.

Între timp, muzicienii de culoare au adus iconicul banjo în Appalachia. Mult mai târziu, în 1945, Earl Scruggs a dezvoltat o rulare cu trei degete pe instrument, care a permis o cascadă rapidă de note care ar putea ține pasul cu tempo-ul de conducere al noului sunet bluegrass.

Coloniștii din Marea Britanie și Irlanda au sosit în Appalachia în timpul secolului al XVIII-lea și au adus cu ei tradițiile muzicale din patriile lor.

Aceste tradiții constau în principal din balade engleze și scoțiene – care erau în esență narațiuni neînsoțite – și muzică de dans, cum ar fi mulinetele, care erau însoțite de o lăută. Multe cântece mai vechi de bluegrass vin direct din Insulele Britanice.

Câteva balade de tip bluegrass din Appalachi, precum „Pretty Saro”, „Pretty Polly”, „Cuckoo Bird” și „House Carpenter”, provin din Anglia și păstrează tradiția baladei engleze atât din punct de vedere melodic, cât și liric.

Unele cântece de lăutări bluegrass populare în Appalachia, cum ar fi „Leather Britches” și „Soldier’s Joy”, au rădăcini scoțiene. Melodia de dans „Cumberland Gap” poate fi derivată din melodia care însoțește balada scoțiană „Bonnie George Campbell”.

Cunoscută acum sub numele de bluegrass, această muzică a fost frecvent folosită pentru a însoți un stil de dans rural cunoscut sub numele de buckdance, flatfooting sau clogging.

Pe măsură ce sunetul bluegrass s-a răspândit în zonele urbane, ascultarea lui de dragul său a crescut, mai ales după apariția înregistrărilor audio.

În 1948, ceea ce avea să fie cunoscut sub numele de bluegrass a apărut ca gen în industria muzicii country/western de după război, o perioadă de timp caracterizată acum ca epoca de aur sau izvorul „bluegrass-ului tradițional”.

De la începuturile sale, bluegrass a fost înregistrată și interpretată deopotrivă de muzicieni profesioniști și amatori.

Deși muzicienii amatori de bluegrass și tendințele lor sunt prea importante pentru a fi ignorate, muzicienii din turneu sunt cei care au stabilit direcția stilului.

Posturile de radio dedicate bluegrass-ului s-au dovedit, de asemenea, influente în avansarea evoluției stilului în subgenuri distinctive.

Foto domeniu public

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină