Artiste și scriitoare care au făcut România cunoscută în lume (1). HARICLEA DARCLÉE (1863 – 1939)

„Privighetoarea Carpaților”

Fiica lui Ion Haricli, mare proprietar în Teleorman, și a Mariei, născută Asan, nepoată directă a Mavrocordaților, Hariclea s-a născut la 10 iunie 1863 la Brăila, unde tatăl ei se afla cu afaceri.

Deși mama și-a dorit ca micuța Hariclea să studieze la Paris, tatăl și-a impus voința și a trimis-o la Viena la un pension unde învățau fete din aristocrația imperială. Era sârguincioasă și, deși dovedise înclinații spre muzică, nimeni nu avea să bănuiască excepționalul ei destin.

Primul spectacol pe care l-a văzut la Opera din Viena a fost „Traviata” cu Adelina Pati în rolul principal, al cărei loc îl va lua câțiva ani mai târziu. Atmosfera de la teatru și atenția de care se bucura vedeta spectacolului au motivat-o pe Hariclea să ia în serios muzica.

În anul 1881 se căsătorește cu un locotenent de artilerie, Iorgu Hartulari, veteran al războiului de la 1877, în pofida împotrivirii mamei sale.

Noua familie se mută la Brăila, unde tânăra soție încearcă să se adapteze vieții partenerului său, ajutându-l inclusiv cu actele contabile ale unității.

Lipsa unei stabilități materiale și pasiunea soțului pentru jocuri de noroc au făcut însă ca relația proaspătului cuplu să se erodeze repede. În acest moment de cotitură al vieții ei, Hariclea decide să plece la Paris pentru a cânta.

Prin proprie voință, perseverență, și în mare parte autodidactă, Hariclea a reușit să ajungă o mare cântăreață, fără a fi studiat Conservatorul.

A fost remarcată de însuși directorul Operei, Pierre Gailhard, care i-a oferit debutul la Paris, la 9 ianuarie 1889, și numele de scenă, Darclée. În scurt timp va ajunge una dintre cele mai mari soprane ale lumii.

Un prim turneu îl face în vara anului 1890, jucând la Petersburg și Nisa. Urmează apoi marele salt spre scena Operei Scala din Milano, unde va cânta alături de Leoncavallo.

Debutul la Scala din 26 decembrie 1890, în „Cidul”, avându-l pe marele Verdi printre spectatori, a fost un adevărat triumf și a dus la angajarea ei și la contracte cu marile teatre.

Chiar dacă în scurt timp ajunge o vedetă a Parisului, Milanului și a altor orașe unde mersese în turneu, Hariclea își dorea să cânte și pentru români.

Sosită în turneu în România, nu a fost ovaționată doar de iubitorii de operă, ci și de marii artiști ai epocii: Nottara, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, care nu au lipsit de la niciun spectacol de-al ei.

Dintr-un simbol al Operei din Milano s-a transformat aproape instantaneu într-o vedetă internațională, traversând Europa de la un capăt la altul în turnee.

Turneul din Rusia, din anul 1892, a fost un succes deplin. Aici îl reîntâlnește pe țarul Alexandru al III-lea, cel care în 1877 dormise într-un cort la Zimnicea în curte la Haricli.

A fost invitată să cânte la nunta fiului lui Osman Pașa cu fata sultanului Abdul-Hamid, la Constantinopol. În capitala imperiului a dat trei reprezentații: una în cinstea sultanului, una pentru marii demnitari și al treia pentru corpul diplomatic.

A fost decorată cu marele ordin al Șefakatului.

De un mare succes s-a bucurat și la Madrid, unde a fost rechemată de 10 ori, ajungând în anturajul familiei regale. În atenția casei domnitoare s-a aflat și în Portugalia, unde a cântat pentru prima dată în 1893, devenind obiectul pasiunii regelui Don Carlos.

A traversat prima oară Atlanticul în anul 1896, pentru a da spectacole în Argentina. Succesul de care s-a bucurat a convins-o să revină de nenumărate ori.

A mai dat spectacole la Montevideo, apoi la New York, Boston și Philadelphia. Devenise atât de celebră în Italia încât se produceau parfumuri cu numele ei, iar teatrele de operetă se luptau pentru a o avea în program.

Prima decadă a noului secol o găsește într-o permanentă mișcare între America de Sud și Europa, susținând numeroase turnee.

La opera din Rosario (provincia Santa Fe din Argentina) i-a fost gravat numele pe una dintre coloanele de la intrare, fiind într-o companie selectă, alături de artiștii italieni Eleonora Duse și Ermete Novelli, a căror faimă depășise de mult granițele peninsulei italice.

Simbol al triumfului românesc peste hotare, Hariclea Darclée a cântat alături de celebrii artiști Leoncavallo, Giraldoni, Caruso, fiind dirijată de marii virtuozi ai epocii.

După terminarea Primului Război Mondial, când gusturile publicului încep să se schimbe, Hariclea Darclée renunță la cântat, dar nu și la muzică, fiind unul dintre susținătorii proiectului unei opere naționale la București.

Ultimii ani ai vieții și i-a petrecut în anonimat și a murit în sărăcie la 12 ianuarie 1939, funeraliile fiind finanțate de Ambasada Italiei la București.

Text: dr. Oana Ilie

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)

Foto: Colecția MNIR

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină