Articol juridic – Căsătorii permise și nepermise, în Codul civil… Cine se poate căsători și cine nu, în România?

Până nu demult, cam toată lumea avea idei clare, bine definite, despre ceea ce înseamnă familie și căsătorie. Și nimeni n-ar fi crezut, cu câteva decenii în urmă, că aceste noțiuni vor ajunge să fie răstălmăcite. În același timp, legea trebuie să promoveze întotdeauna firescul și moralitatea, cu privire la domeniul vieții de familie și la căsătorie.

Franța, Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia… Ce le unește pe toate aceste țări? Mai multe lucruri, printre care și faptul că permit căsătorirea bărbaților cu bărbați și, ca să nu fie discuții, căsătorirea femeilor cu femei. În primăvara anului trecut, irlandezii au votat în favoarea legalizării căsătoriilor între indivizii de același sex. 62% dintre iralndezi au fost pentru și aproape 38% contra.

Spre sfârșitul anului trecut s-au prezentat și slovenii la urne, tot pentru a respinge sau a aproba căsătoriile între persoanele de același sex. Rezultatul referendumului? Legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex a fost respinsă de către 2/3 dintre cetățenii cu drept de vot din Slovenia. La rândul ei, legea civilă românească precizează clar: căsătoria se realizează între bărbat şi femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.

Codul civil mai are și alte prevederi binevenite, legate de căsătorie. O căsătorie se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani. Dacă există motive întemeiate, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în baza unui aviz medical, cu acordul părinţilor săi sau a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie domiciliază. Atunci când unul dintre părinţi va refuza să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă va hotărî asupra acestei neînțelegeri.

Nu este îngăduită încheierea unei noi căsătorii de către o persoană deja căsătorită și nici încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al IV-lea grad inclusiv. Căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al IV-lea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea, pentru motive îndreptățite. Instanţa se va putea pronunţa pornind de la un aviz medical anume emis în acest scop.

Nu poate avea loc o căsătorie între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela acestuia. De asemenea, nu le este permis să se căsătorească debilului mintal și alienatului mintal. Sunt prevederi de bun-simț, normale, în acord cu legile firii și, tocmai de aceea, „unii” (și alții) le vor dori abrogate, în anii și deceniile ce ne stau înainte… Există o politică a pașilor mărunți. Fiecare concesie acordată precedă o nouă revendicare!

Și am ajuns iarăși la cea mai discutată problemă, legată de căsătorie. În România, nu este îngăduită căsătoria dintre persoanele care au acelaşi sex iar căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de către cetăţenii români, fie de către cetăţeni străini nu sunt recunoscute pe teritoriul nostru național.

Nu sunt recunoscute, în țara noastră, nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de către cetăţenii români, fie de către cetăţenii străini. După cum s-a văzut, prevederile Codului civil sunt foarte clare. Așa trebuie să rămână aceste reglementări legate de căsătorie: clare și neschimbate!

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse: Codul civil, wikipedia.org

Imagini: static.pexels.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină