Arheologii români au descoperit un biberon din Epoca de Piatră… Detalii:

Cercetătorii arheologi care sapă la așezarea preistorică buzoiană de la Gruiu Dării (Pietroasele, jud. Buzău) au descoperit în anul 2013, printre alte artefacte din acea perioadă, și un biberon din epoca de piatră. Vasul de tip „biberon” provine dintr-un sat preistoric, din anul 3.500 î.Hr. (acum peste 5.500 de ani). Aşezare neolitică unde a fost găsit artefactul a fost identificată sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării, la o adâncime de trei metri.

Datarea obiectelor găsite a fost făcută cu carbon 14 la un laborator din Germania. Biberonul este, în opinia cercetătorilor epocii pietrei, o dovadă că maternitatea era tratată cu toată atenţia. Femeile dacă întâmpinau probleme de alăptare îşi hrăneau pruncii cu laptele muls şi pus în astfel de vase.

Biberonul preistoric este de formă sferică şi are un orificiu central, prin care se turna conţinutul, şi alte două orficii laterale aplicate, prin care se scurgea laptele. Vasul de tip biberon ar fi putut fi folosit în preistorie şi pentru păstrarea unor substanţe preţioase, uleiuri, esenţe, vopseluri.

Zona Pietroasele, unde sunt trei dintre cele mai importante şantiere arheologice din judeţul Buzău, este o adevărată vatră de istorie. Aici au fost descoperite tezaurul Cloşca cu puii de aur, termele romane, dar şi castrul roman folosite pentru scurt timp de Legiunea a XI-a Claudia (zona Prahova – Întorsura Buzăului fiind eliberată de sub tutela Imperiului Roman de către daci și aliații lor, la scurt timp de la ocupația imperială). Cetatea dacică de rit de la Gruiu Dării, ridicată peste satul preistoric, a fost scoasă la lumină în campania arheologică din anul 2007.  Repertoriul Arheologic Naţional clasifică acest sit ca fiind unul din cele mai importante monumente ale geto-dacilor. Aici este singura cetate dacică cu zid de piatră de la Curbura Carpaților. După ce au locuit o perioadă aici, dacii au transformat cetatea într-un centru de cult.

Putem crea și ipoteza că vasul descoperit poate fi încadrat în categoria „rhyton de ceremonial”, dacă prin cele două orificii se scurgeau lichide diferite (lapte, vin, miere, etc.), folosite în libații (act religios care consta în vărsarea unor picături de vin, de lapte etc. în cinstea zeilor, după ce cineva și-a muiat buzele în ea). În urma conservării și restaurării în laboratorul de specialitate se pot descoperi posibile urme ale lichidului din acest vas. Sperăm ca cercetările arheologice viitoare să ne lămurească și asupra altor taine ale acestei așezări vechi de peste 5.500 de ani.

Conf. Univ. Dr. George V Grigore

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină