Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece? Răspunsul este DA, însă motivul este un mister nedeslușit de mii de ani (video)
Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece? Primul instinct ar fi să răspundem cu nu, apa caldă ar avea nevoie de mai mult timp pentru a îngheța, asta pentru că mai întâi trebuie să se răcească. Însă chiar așa să fie? În medii controlate, apa caldă îngheață mai repede decât cea rece. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, asta e ceva la care oamenii de știință lucrează. Nu se cunoaște cu exactitate cum se întâmplă acest fenomen deși primele experimente au demonstrat faptul că apa caldă, fierbinte, îngheață mai repede decât cea rece încă din 1963, datorită experimentului realizat de profesorul de origine tanzaniană, Erasto Mpemba.
Intrigat de acest fapt, Mpemba a continuat să lucreze împreună cu profesorul de fizica Denis Osborne la explicarea fenomenului, însă fără vreun rezultat. Totuși primele observații ale acestui fenomen altfel decât ar fi normal, asta după puterea noastră de înțelegere, vin din secolul al IV-lea î.en, când Aristotel, unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, nota faptul că apa caldă se răcește mai repede decât apa rece. Sir Frances Bacon și Descartes au remarcat, de asemenea, fenomenul în studiile lor, însă toți fără un răspuns exact al modului în care se produce acest lucru.
Pare un lucru banal, însă tocmai faptul că de mii de ani omenirea nu-i poate găsi un răspuns, îl face un fenomen cu totul și cu totul special. Este un lucru simplu însă tocmai misterul din jurul său ar trebui să ne facă să ne întrebăm altceva. Cât de multe lucruri știm despre apă ? Acest element cheie fără de care viața, așa cum o știm noi, nu ar putea exista…
sursa: sciencealert.com/
traducere și adaptare: Radu Ungureanu
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
După ce a dat ortu pochii Einstein, cam la atâta am rămas despre transformarea geometrică a scoarței cerebrale de la 3 la 4 de D.
Cuantizarea celorlalte două principii ale mecanicii clasice ar putea conduce la rezultate imediate fără să ne mai împiedicăm în măsurarea vitezei luminii cu pasul și clepsidra.
În cazul vinului fiert care te îmbată mai repede decât sifonul rece, e chestie de înțelegere din unghiul potrivit a principiului inerției. Când ne referim la inerție, inepția din mintea noastră selectează foarte părtinitor la ce constanțe ale lenii să privim și ignorăm fix constanta despre care zicem că presupune exact opusul, adică accelerația în feluritele ei înțelesuri.
La încălzirea pur și nimic mai simplu decât a apei pur și simplu, un interval de mai multe grade, într-o vecinătate a momentului de schimbare de fază, dat fiind faptul că există și o componentă centripetă a procesului, deci o accelerație, deși încălzirea se face la aceeași flacără, ne sunt totuși încurcate socotelile, ca mod de răzbunare a naturii pe încăpățânarea cu care ne dăm mai deștepți decât recunoaștem cât suntem. La dezîncălzire, tot așa, da doar că viceversa.
La punerea întrebării că de ce oare, rezultă un fenomen dezgustător de sufocant.
Nu știm, dar nu-i nimic! evoluăm, numai răbdare să avem să nu ne tăiem cumva planeta de sub picioare! Totuși, până atunci, e tare enervant că sunt mulți cititori de almanahe care, dacă nu ajung în funcții ori poziții că vrei-nu-vrei trebuie să asculți deșteptăciunea care le iese pe nas, atunci rămân ratații de prin crâșme și te seacă oprindu-te pe stradă să-ți povestească ei câte țări din Europa nu se termină-n „a”, iar asta doar ca introducere la solicitarea de a-i cinsti tu, un necunoscut, cu un rachiu sau ceva. Am luat așa exemple, dar știm cu toții cât de plină-i lumea de draci ce face fenomenul/, de rahat/, sugerat. Altfel,,, nu e rău să ai unde citi și despre asemenea curiozități.
Despre articol, da, interesant, MERSI!