Actele de identitate electronice – subiect de controversă. Cum garantează guvernul că datele cetățenilor nu vor fi folosite în „alte scopuri”? Care sunt costurile programului?

Recent, guvernul României a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ generator de controverse. Este vorba despre proiectul de lege care prevede introducerea unor noi acte de identitate electronice.

O carte electronică de identitate va conține, pe lângă datele existente în formatul tipărit, și datele biometrice ale titularului – imaginea facială și, după caz, „imaginile impresiunilor papilare a două degete”. Au mai existat tentative de a introduce astfel de acte de identitate, dar guvernanții au omis să detalieze, așa cum s-ar fi cuvenit, asupra necesității introducerii datelor biometrice și să explice cum va fi prevenită accesarea acestor informații de către persoane rău intenționate sau în scopuri pe care cetățenii nu le-ar admite, dacă le-ar cunoaște.

Chiar trebuie ca statul să dețină „imaginile impresiunilor papilare a două degete” ale tuturor cetățenilor care vor accepta actele de indentitate electronice? Aceste imagini erau preluate, până acum, doar de la persoanele suspecte sau învinuite de săvârșirea unor fapte penale, nu de la cetățenii obișnuiți.

În acest context, relatează ActiveNews, „una dintre cele mai active mănăstiri (…), mânăstirea Petru-Vodă, se implică în dezbaterea privind propunerile Guvernului privind adoptarea noilor acte de identitate”.

La scurtă vreme după punerea în dezbatere publică a proiectului actului normativ, mănăstirea Petru-Vodă, întemeiată de către părintele Iustin Pârvu (1919-2013) – fost stareț, duhovnic, deținut politic și inițiator al campaniei împotriva actelor cu cip, a emis un Comunicat.

Autorii Comunicatului se pronunță, cu fermitate, împotriva actelor de identitate electronice și, mai mult, susțin că numai indivizii care „se consideră piese de schimb fără nici o valoare, ajustabile, fără voință, lipsite de inteligență, de libertate, de sens, supuse într-o mașinărie controlată de organizații care în mod deschis își declară conceptiile antiumane și intențiile genocidare sunt, desigur, liberi să renunțe la libertate, asumându-și actele de identitate electronice, iar noi nu le contestăm acest „drept” întristător pentru binele lor”. Tot în acel comunicat se mai arată, potrivit ActiveNews, că „niciun stat puternic din lume nu a implementat actele electronice, iar cele care le-au implementat au pus condiția ca baza de date să aparțină exclusiv guvernului propriu”.

Autorii comunicatului argumentează că „în anul 2016 au fost 421 de miliarde de furturi de identitate online. S-au produs pagube de 16 miliarde $ pentru 15,4 milioane de utilizatori. O companie precum Yahoo a raportat în 2016 furtul a 500 de milioane de conturi și parole personale. Argumentele științifice abundă (…), astfel încât niciun om cu mintea întreagă nu poate afirma că avatarizarea ar însemna vreun progres, cu atât mai puțin într-o țară ca a noastră, cu o populație extrem de eficientă tehnologic datorită inteligenței native, dar extrem de ineficientă infrastructural”.

Românii sunt îndemnați ca, în situația în care va fi adoptată schimbarea actelor de identitate, după cum doresc cei care ne guvernează, să opteze pentru actele de identitate simple: „Sfatul nostru pentru credincioșii din această țară este ca la schimbarea actelor de identitate (în cazul în care Guvernul și Parlamentul României vor respecta propria variantă propusă pentru modificarea Art. 16 al OUG nr. 97/2005) să aleagă cartea de identitate simplă, ne-electronică.”

Alte precizări

Există posibilitatea ca, în prezent, autoritățile să colecteze informațiile în scopul producerii cărților de identitate electronice iar în viitor să fie emise acte normative în virtutea cărora aceste informații să fie reutilizate și în alte scopuri. Sau chiar posibilitatea să fie reutilizate în secret, fără știința titularilor actelor, mai ales dacă aceste date personale vor fi gestionate în baze de date care aparțin altor state, nu doar de către statul român.

Practic, cetățeanului îi va fi foarte greu să afle cine a avut acces la datele sale biometrice și nu i se va putea garanta că aceste date nu ar putea fi accesate într-un mod fraudulos, având în vedere că nu există metode care să ofere o protecție absolută a bazelor de date în fața atacurilor cibernetice.

În plus, nu s-au realizat nici măcar estimări ale costurilor viitoare de implementare a programului de introducere a cărților de identitate electronice, în vreme ce actul normativ este promovat cu o insistență demnă de cauze mai bune. Programul s-ar putea dovedi un fiasco, plătit cu milioane de euro din buzunarele românilor.

Până la urmă, contribuabilii sunt cei care vor achita costurile punerii în practică a actului normativ și ar trebui să cunoască dacă se justifică această cheltuială, prin eventualele înlesniri pe care le-ar aduce un grad mai avansat de informatizare, sau dacă nu cumva motivația principală a proiectului de lege este simpla dorință a autorităților de a avea la dispoziție mai multe date legate de cetățeni, fără a conta riscurile legate de „furturile de identitate” și nici posibilitatea ca beneficiile pentru cetățean să fie aproape nule.

 

Text: Tomi Tohaneanu

Surse: www.activenews.ro, manastirea.petru-voda.ro

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină