A fost inventat betonul care… se repară singur. Procesul de autoreparare începe odată cu apariția primelor fisuri!

Oamenii de știință de la Binghamton University au reușit, nu demult, să creeze un tip de beton cu funcție de autoreparare a fisurilor, procesul fiind bazat pe acțiunea unui microorganism fungic (o specie de ciupercă). Într-un articol recent publicat în revista Construction and Building Materials, Congrui Jin, profesor la Universitatea Binghamton, a prezentat, împreună cu echipa sa de cercetare, modalitățile prin care o anume specie fungică numită Trichoderma reesei poate acționa ca agent de reparare („vindecare”), atunci când este adăugată în compoziția betonului.

„Ideea inițială a fost inspirată de către capacitatea miraculoasă a organismului uman de a-și vindeca singur leziunile și fracturile”, arată prof. Jin. În cazul vătămării pielii și a altor țesuturi, corpul va produce componente utilizabile pentru repararea zonelor afectate.

Focalizarea prof. Jin și a echipei sale pe obținerea betonului cu funcție de autoreparare a fost cât de poate de inspirată și de necesară. În Statele Unite, insuficientele investiții în infrastructură au avut ca rezultat, odată cu trecerea anilor, înmulțirea numărului de drumuri, poduri și autostrăzi care, actualmente, prezintă pericole la exploatare (urmare a întreținerii deficitare). Un fenomen de acest fel, încă și mai accentuat, se observă în România, unde multe dintre obiectivele de interes public și clădirile proprietate privată construite cu decenii în urmă au fost lăsate să se degradeze sever.

„În absența unui tratament adecvat, fisurile din beton tind să progreseze și, în cele din urmă, structura deteriorată necesită reparații extrem de costisitoare”, a arătat prof. Jin. Dacă micro-fisurile se vor extinde și vor ajunge la armătura de fier, nu numai că betonul va fi atacat, ci armătura însăși va fi corodată, deoarece va fi expusă la apă, oxigen, eventual dioxid de carbon și cloruri, ducând la defecțiuni structurale periculoase, care ar putea determina pagube materiale și pierderi de vieți, în cazul unor seisme.

În condițiile în care betonul  folosit ar deține o funcție de autoreparare a fisurilor, costul întreținerii construcțiilor de interes public și privat s-ar diminua considerabil. Și aici intervine Trichoderma reesei, mulțumită muncii de cercetare a oamenilor de știință de la Binghamton University.

Sporii microorganismelor fungice sunt amestecați cu betonul proaspăt și, după întărirea acestuia, ei vor rămâne „în adormire”, până când… apar primele fisuri. Imediat, prin breșele create, în interiorul stratului de beton vor începe să pătrundă atât apa (fie și numai datorită umidității atmosferice), cât și oxigenul. În aceste condiții prielnice, sporii fungici vor începe să germineze iar fungii vor prolifera, eliberând carbonat de calciu în mari cantități, substanță care va umple fisurile nou apărute, fără a le îngădui să se extindă.

Cu toate că noua tehnologie se află, încă, în testare, succesele obținute la scară redusă demonstrează că fenomenul indus de către fungii Trichoderma reesei este utilizabil în domeniul construcțiilor și că recenta descoperire va conduce la apariția, pe piață, a betonului cu funcție de autoreparare, într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Sursa: inhabitat.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină