Despre manipulare și natura conflictelor…

Din clipa în care manipularea a devenit o industrie, lucrurile s-au complicat. Totuși, într-o mică măsură, putem simplifică fondul manipulării reducându-l la esență, care este eul, egoismul.

Egoistul este întotdeauna nesigur, având sentimentul sau complexul inferiorității. Cel ce știe să-l domine, impunându-i imaginea superiorității lui, acela se pricepe la manipularea maselor.

De aceea manipularea are un caracter mitic, arhetipal, este războiul între bine și rău, adică între superior și inferior.Sentimentul inferiorității se subordonează instinctiv superiorității, care, după „tandemul” contrariilor, superior-inferior, reprezintă al doilea fond al manipulării.

Problema este, că acest „tandem” al contrariilor, care este mitic, arhetipal, aparținând inconștientului colectiv, se află în interiorul omului, nu în afară lui.

Este conflictul dintre conștient și inconștient, unde conștiința, rațiunea, intelectul reprezintă superioritatea, iar inferioritatea este alcătuită din tot ce este inconștient, arhetipal, tot ce se exprimă prin religie, tradiție și naționalism.

Pe planul inconștientului colectiv, această „inferioritate” e mai valoroasă decât rațiunea în sine. Aceasta din urmă (rațiunea) își capătă adevărată valoare abia atunci când integrează în conștiință tot ce este inconștient, adică „inferior”. E nevoie să integrăm în conștiință întreaga noastră „animalitate”, tot ce ține de natural.

Avem însă o cultură europeană, occidentală, care, cultivand excesul rațiunii, a reprimat în inconștient tot ce este arhetipal, adică „inferior”, neputând integra în constiință unificarea contrariilor conștient-inconștient.

În fapt, conflictul dintre știință și religie, dintre progresism și naționalism, este un conflict între conștient și inconștient, conflict care este proiectat în exterior.

Când vorbim de neomarxisti, facem de fapt proiecția în afară a acestui conflict interior. Acesta e prezent în fiecare om, din cauză că nu suntem conștienți de această ruptură între conștient și inconștient.

Proiecția exclusiv în exterior a credinței, tradiției, naționalismului etc., adică a tot ceea ce ține, de regulă, de inconștient, face ca individul să piardă conștiința adâncurilor, a ceea ce reprezintă el dincolo de biserică și tradiție.

Cel care posedă o conștiința pe care o numim progresistă, neomarxistă, liberală, este, în realitate, un om care își refulează tot ce înseamnă inconștient colectiv, adică tot ce este „inferior”, obscur.

Numai din conflictul între conștient și inconștient putem înțelege sursa psihologică a manipulării, care reprimă tot ce reprezintă expresia inconștientului colectiv. Manipularea face parte, așadar, din războiul între conștient și inconștientul colectiv al omului european.

Când ne angajăm în conflictul dintre biserică și progresiști, ne aruncăm în conflictul dintre conștient și inconștient, fără să realizăm că, fără unificarea contrariilor conștient-inconștient, e un război fără sfârșit!

Dar e ceva și mai grav în asta. Neconștientizând acest fond al problemei, chiar dacă ne plasăm pe partea bună a conflictului, tot vom fi expuși manipulării.

Numai cel care este conștient de adevărată natură a problemei, cea inconștiență și psihologică, va fi ferit de manipulare.

Cel care nu e conștient de natură conflictului, în mod inconștient se identifică cu inamicul, transferându-i acestuia o parte a personalități sale, ceea ce înseamnă, în ultimă instanță, că, în mod inconștient, face ce vrea inamicul!

De manipulare este conștient doar cel care este conștient de sine, adică este conștient contradicția de fond între conștient și inconștient, căci de aici începe, de fapt, orice manipulare.

Iar cine crede că este informat despre manipulare, fără să fie conștient de sine, acela reprezintă forma cea mai stupidă a inconștienței!

NAGY ATTILA-MIHAI

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină