Noile călătorii selenare

magazin.ro: După ce timp de o jumătate de secol, Luna a intrat în conul de umbră al NASA și al media, trimiterea unui robot lunar chinezesc pe partea „întunecată” a satelitului nostru natural a reaprins interesul agențiilor spatiale.

Cum explica Agenția spațială americană (NASA) dorința bruscă de a face un nou drum spre Luna până în 2028? După succesul programului Apollo, încununat de prima aselenizare din 20 iulie 1969 (dacă ea a fost una reală, deși mulți se îndoiesc), se vorbește tot mai intens despre faptul ca noul interes al NASA, ar fi ca Luna sa devina o baza de lansare a unor viitoare misiuni spre alte planete, Marte cel mai probabil, sau exploatarea unor resurse naturale selenare.

În acest sens, ca și în cazul planetei Marte, se vorbește despre construirea unor colonii umane pe Luna, cultivarea plantelor etc. Lucrurile nu sunt foarte simple. O prima descoperire: Robotul chinezesc Iepurele de Jad 2, care în urmă cu doua luni a aselenizat pe fata „nevăzută” a Lunii, s-a confruntat cu temperaturi nocturne mai scăzute „decât se așteptau oamenii de știință chinezi”. „Aceste valori sunt mai scăzute decât cele înregistrate de precedentele misiuni americane”, declara directorul misiunii Chang’e-4, Zhang He, pentru agenția de presă China Nouă.

Anul trecut s-au împlinit 50 de ani de la realizarea unei fotografii istorice: prima fotografie a Pământului, așa cum se vedea de pe orbita Lunii. Botezata „răsăritul Pământului”, imaginea a fost realizată pe data de 24 decembrie 1968, de astronauții misiunii Apollo 8, Frank Borman, James Lovell si William Anders, în timpul celei de-a patra rotație orbitală selenară. După cum comenta NASA anul trecut, Anders a fotografiat Luna prin hubloul din dreapta al modulului orbital pe un film alb-negru, apoi, câteva minute mai târziu, el a pus un film color în aparatul fotografic, realizând și primele fotografii color ale „răsăritului”.

Oamenii de știință NASA au identificat cu exactitate poziția în care se afla capsula spatială Apollo în acea zi, cum și când au fost făcute fotografiile Pământului, pentru a recrea experiența „răsăritul Pământului” din 24 decembrie 1968. În aceasta recenta re-creare de înaltă fidelitate realizată de NASA sunt vizibile coasta vestică a Africii, în partea de jos a globului, Antarctica în partea din stânga sus și America de Sud.

Foarte interesante imaginile, fie ele si recreate de specialistii NASA, dar parca lipsește ceva care sa personalizeze imagine. Hubloul capsulei, de pilda. Și lipsește omul! În capsulă erau trei astronauți care priveau uimiți prin hublou imaginea casei lor, Pământul, și niciunul dintre ei nu a vrut sa intre în acest „selfie”? Ce ocazie unica au ratat!

 Evident, acest amănunt lipsa este folosit de cei care se îndoiesc de aselenizarea din 1969 (și nu sunt puțini!) și care afirmă că, de vreme ce americanii nu au ajuns pe Luna, nu exista nicio fotografie autentica a planetei noastre (în integritatea ei, nu din colaje), văzută din Cosmos.

Și totuși, ea exista. Pe 22 februarie, de la baza americana Cap Canaveral din Florida a fost lansată sonda spatiala israeliana Beresheet („Geneza”, in limba ebraica), un vehicul cosmic de 585 kilograme, plasat în spațiu cu ajutorul unei rachete Falcon 9 a companiei americane SpaceX, deținută de multimiliardarul Elon Musk. Beresheet urmează să realizeze mai multe orbite eliptice în jurul Pământului, apoi va porni în călătoria spre Lună.

Dar până atunci, sonda israeliană a transmis pe 6 martie primul sau „selfie” cu Pământul, imagine capturata de la o distanta de 37.600 de km, potrivit AFP, preluat de Agerpres. „Fotografia realizata de sonda, care infatiseaza o parte din vehiculul spațial și imaginea Terrei in plan îndepărtat, a fost transmisa catre turnul de control din Yehud, în centrul Israelului”, au precizat principalii organizatori ai misiunii selenare, SpaceIL si Israel Aerospace Industries, una dintre cele mai mari companii israeliene din domeniul apărării.

Până acum, doar Rusia, SUA si China trimiseseră misiuni spațiale pe Luna, satelitul nostru natural aflat la 384.400 de km depărtare.

Pentru sonda israeliană Beresheet, aselenizarea în sine este misiunea principală, deși la bord se afla și un instrument științific pentru măsurarea câmpului magnetic selenar.

La sfârșitul lunii februarie, Canada a anunțat că se alătură NASA în proiectul ei de a reveni pe Lună urmând să participe la proiectarea stației de mici dimensiuni Gateway care va servi ca releu în timpul călătoriilor între Pământ și satelitul său natural. Agenția spatială canadiana (CSA) va oferi „un sistem robotic inteligent, Canadarm3, care va repara și întreține stația Gateway”. Un astfel de braț robotic produs în Canada echipează în prezent Stația spatiala internațională (SSI). NASA a planificat sa asambleze până în 2026, pe orbita Lunii, mica stație Gateway, o „poarta” care va servi ca etapa de lucru pentru viitoarele călătorii Pământ-Lună. (George Cușnarencu)

Citește mai mult: Magazin