Limbile indo-europene ar fi apărut în jurul Mării Negre și Caspice, potrivit celei mai complexe cercetări din domeniu

În urmă cu 4500 ani, migrația oamenilor din estul Europei către centrul și vestul continentului ar fi dus la răspândirea unei tehnologii uimitoare pentru acele timpuri, și anume roata, dar și a unei limbi care este precursoarea multor limbi moderne, sugerează unul dintre cele mai mari studii realizate în domeniu. Potrivit lingviștilor de la Universitatea Berkeley, limbile indo-europene ar fi apărut în urmă cu aproximativ 6500 – 5500 ani în stepa Ponto-Caspică, un spațiu care cuprinde o parte din Ucraina și vestul Rusiei și al Kazahstanului. Autorii studiului au examinat peste 200 de seturi de cuvinte din limbi indo-europene moderne dispărute pentru a determina cum s-au modificat în timp. Rata de schimbare sugerează că diversificarea ar fi început în urmă cu aproximativ 6500 ani.
Potrivit lui David Reich, genetician la Harvard Medical School din Boston Massachusetts, SUA, originea unor limbi precum sunt cele germanice, slave și romanice, dar și multe dintre limbile vorbite în Asia de Sud, sunt și o moștenire a popoarelor din jurul Mării Negre și Caspice care au început să le răspândească după domesticirea calului și inventarea roții, lucruri ce le-au permis să înceapă să călătorească pe distanțe mari. Conform dovezilor ADN, domesticirea cailor a început în urmă cu aproximativ 6.000 ani, într-un vast perimetru care cuprinde astăzi stepele ierboase din Ucraina, sud-estul Rusiei şi vestul Kazahstanului. De asemenea, cea mai veche roata de pe Terra, a fost descoperită în Slovenia, și are o vechi de de peste 5.000 de ani (Să nu uităm de roțile unei statuete cucuteniene, veche de peste 6.000 de ani- n.r.). Aceste lucruri vin în completarea ipotezei lansate de dr. Reich.
În cadrul aceluiași studiu intitulat Massive migration from the steppe was a source for Indo-European languages in Europe și publicat în revista Nature, geneticienii au analizat și ADN-ul a 69 europeni care au trăit în urmă cu 8000 – 3000 ani. Rezultatele indică apariția în Germania, Ungaria și Spania a unor populații de agricultori primitivi în urmă cu 8000 – 7000 ani, diferiți de vânători-culegătorii deja prezenți pe acele teritorii.
De asemenea, ADN-ul recuperat de la locuitori din stepa Ponto-Caspică care ar fi trăit în urmă cu 5000 de ani, și cunoscuți drept cultura Yamnaya, se pare că se aseamănă cu cel al oamenilor care au trăit în urmă cu 4500 ani în regiunea Germaniei. Mai mult decât atât, indicii ale acestor migratori din est s-au păstrat și în genomul europenilor contemporani, potrivit autorilor studiului, care au analizat datele genomice a 100 de vest europeni luați prin sondaj.
Nota redacției: În condițiile în care studiile lingvistice demonstrează că limbile romanice au și rădăcini indo-europene, nu este foarte ciudat că singurei limbi romanice căreia i se interzic orice rădăcini indo-europene este limba română? Potrivit DEX-ului, pentru a susține teoria falsă a romanizării, cele mai vechi cuvinte pe care le avem sunt cele latine, iar limba noastră este una bazată pe cuvinte de împrumut, lingviștii români de la butoane pretinzând că nu am moștenit nimic de la geto-daci sau de la indo-europeni.
sursa:https://www.nature.com/news/european-languages-linked-to-migration-from-the-east-1.16919
sursa: http://www.sciencemag.org/news/2015/02/mysterious-indo-european-homeland-may-have-been-steppes-ukraine-and-russia
traducere și adaptare: Radu Ungureanu
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Limbile latine/romanice sunt indo-europene, nu au „și” rădăcini indo-europene.
Româna este o limbă indo-europeană atât prin cuvintele latinești, dacice dar și slave.