Biserica de la Ipotești, satul copilăriei lui Eminescu – unicat în lume

La Ipotești, satul copilăriei lui Eminescu, există o biserică unicat în lume. Și nu numai în lumea ortodoxă, ci în toată lumea creștină. Pe lângă faptul că e singura biserică – cel puțin în Europa – dedicată unui poet, sfinții și îngerii zugrăviți pe pereții acestui lăcaș au, toți, aureole negre. Faptul în sine este tulburător, iar la o primă reflecție pare chiar o sfidare, aproape eretică, a simbolisticii bisericești. Căci, se știe, din punct de vedere canonic,  aceste aureole au semnificația harului divin, al emanației de lumină și slavă dumnezeiască, de care numai sfinții și îngerii sunt în stare, prin mandat divin.

La biserica din Ipotești, numită de localnici „biserica Eminescu”, aureolele luminoase au fost înlocuite cu nimburi negre, apocaliptice. Dimensiunea spirituală a acestui mesaj este copleșitoare, căci te duce cu gîndul la expresia unei vinovății grave, care ne vizează pe toți. Nimburile negre ale sfinților de la Ipotești sunt expresia unui păcat național, căci, cu puține luminoase excepții, întreaga națiune a consimțit, într-un fel sau altul, la batjocorirea ființei sau memoriei lui Eminescu. Nu știu dacă cei care au ridicat „biserica Eminescu” au avut cunoștință sau doar au întrezărit adevărul despre viața și moartea lui Eminescu, dar mai mult ca sigur au intuit grozăvia unei nedreptăți cosmice…

Biserica sfinților cu aureole negre de la Ipotești are hramul „Sfinții Voievozi” și este un lăcaș de cult ortodox, construit între anii 1929-1939. Ea se află în imediata vecinătate a unui alt lăcaș, care a aparținut familiei Eminovici și în care încă se slujește. Iată, pe scurt, istoricul noii biserici…

 

 

Noua biserică

La 28 iunie 1929, la inițiativa lui Nicolae Iorga și Cezar Petrescu (care au organizat și o subscripție publică), a fost pusă piatra de temelie a unei noi biserici, din piatră și cărămidă aparentă, având hramul „Sfinții Voievozi”. Primăriile din localitățile apropiate (Bălușeni, Poiana, Trușești, Todireni, Bucecea) au participat cu bani la construirea bisericii, iar țăranii din sat au cărat pietre de râu cu carul cu boi, tocmai din județul Suceava.

Lăcașul de cult a fost sfințit la 15 iunie 1939, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. Cu acest prilej, Nicolae Iorga a plantat un brad argintiu în fața bisericii.

În 1944, biserica a fost vandalizată de armatele sovietice care ocupaseră România. Soldații sovietici au tras cu pistoalele în tabloul Regelui Carol al II-lea (pictat pe pereții bisericii), precum și în candela din fața altarului.

Biserica „Sf. Voievozi” din Ipotești este construită în stil moldovenesc medieval, din piatră adusă de la Burdujeni (județul Suceava) și cărămidă aparentă, fiind acoperită cu țiglă.

Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema Moldovei (capul de bour), stema Regatului României și stema județului Botoșani (coasa). Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec.

Iconografia bisericii

Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este considerată unicat în lume pentru că, în semn de doliu etern pentru moartea poetului Mihai Eminescu, ctitorii au hotărât ca sfinții pictați să poarte aureole negre, în locul celor aurii.

Poetul este pictat pe peretele din stânga, îmbrăcat în negru, aproape în mărime naturală, înfățișat în postura unui tânăr de douăzeci de ani, față în față cu Regele Carol al II-lea (zugrăvit pe peretele din dreapta). Eminescu este ipostaziat, însă, și în alt loc: Sfântul Arhanghel Mihail are chipul său…

De 68 de ani, la Ipotești, România este în doliu, sfinții sunt în doliu, universul este în doliu. Mă gândesc că aureolele negre își vor recăpăta culoarea canonică abia atunci când adevărul despre viața și moartea lui Eminescu va fi restituit integral, iar cei vinovați de falsificarea destinului și imaginii sale vor fi așezați la locurile lor cuvenite din istorie. Căci aici este vorba de un paricid identitar.

P.S. În momentul de față, mai exact la sfârșitul anului trecut, biserica a fost din nou vandalizată. De data asta nu de bolșevici, ci de câţiva zilieri, angajaţi pentru a reabilita clădirea. Tencuiala cu pictura unicat a fost pur şi simplu spartă cu barosul, iar sfinţii cu aureole negre aproape că dispăruseră. Paricidul identitar continuă.

(Text preluat din cartea „EMINESCU, agent secret, traficant de cărți interzise și alte necunoscute din viața marelui poet” de Miron Manega, Editura Geto Dacii, 2017) Cartea este disponibilă în magazinul DACIA ART, deschis în București pe Bv Carol I, nr 40-42 (peste drum de Biserica Armenească) sau online, aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină