PRIMA BĂTĂLIE DE TANCURI din istorie. Care-au fost părțile combatante și care a fost rezultatul?

Posted on 27 aprilie 2018 by Tomi Tohaneanu in Dezvăluiri, Istorie, Știați că // 0 Comments

În urmă cu un veac, în aprilie 1918, a avut loc prima bătălie de tancuri pe care a consemnat-o istoria. Protagoniștii? Tanchiști și infanteriști, englezi și germani, care au luat parte la Primul Război Mondial. Locul confruntării? Localitatea Villers-Bretonneux, aflată în Franța. Bătălia de tancuri de la Villers-Bretonneux n-a durat prea mult, dar a reprezentat începutul unei serii lungi de bătălii memorabile, confruntări ulterioare la care au participat mii și mii de vehicule blindate.

În primăvara anului 1918, Germania era epuizată – militar și economic. În acest context, care avea să ducă la înfrângerea Puterilor Centrale și, printre altele, la apariția României Mari pe harta lumii, a avut loc confruntarea de tancuri de la Villers-Bretonneux.

Prima încercare de a crea un vehicul de luptă blindat i-a aparținut inegalabilului Da Vinci și a avut loc în secolul XV. Însă primul tanc modern a fost conceput de către britanci, în cadrul unui proiect secret. Mark I, primul tanc pe care l-au produs britanicii, a fost introdus pe câmpurile de luptă chiar din 1916.

În data de 24 aprilie 1918 forțele germane au lansat un asalt asupra localității Villers-Bretonneux. După un atac de artilerie, producerea unei bariere de fum și un atac cu gaze de luptă, infanteria germană, susținută de noile tancuri A7V (singurele tancuri germane utilizate în prima conflagrație mondială), a început să înainteze către pozițiile britanice. Vizibilitatea era foarte redusă, sub 30 de metri.

Englezii dispuneau și ei de tancuri: 12 vehicule blindate Mark IV. Aceste tancuri cântăreau, fiecare, peste 28 de tone. Aveau un blindaj de 8-12 mm. Erau propulsate de motoare de 105 CP și deservite de echipe de câte 8 militari. Fuseseră introduse în anul precedent. Nu erau prea rapide. Puteau fi depășite lejer de către un soldat ce se deplasa în pas alergător. Însă erau înarmate strașnic: fie cu câte 3 mitraliere și 3 tunuri navale adaptate pentru războiul terestru, fie cu câte cinci mitraliere.

De partea cealaltă, germanii porniseră la luptă cu 13 tancuri A7V, introduse în 1917. Aceste tancuri cântăreau, fiecare, aproape 30 de tone. Echipajele lor nu erau mai mici de 18 militari. Blindajul avea o grosime ce varia între 6 și 20 mm. Un astfel de tanc dispunea de 2 motoare de câte 100 CP, care îl făceau ceva mai rapid decât tancul Mark IV, al englezilor. A7V dispunea de două tunuri de 57 mm și de 6 mitraliere.

Scurta confruntare a avut o mare însemnătate istorică. Șase dintre tancurile britanice au fost scoase din luptă, avariate. Două dintre tancurile germane au suferit defecțiuni mecanice, în toiul luptei. Al treilea a fost grav avariat, după ce a făcut cunoștință cu proiectilele izbucnite din tunul unui Mark IV. Echipajul acestui tanc german avariat, numit Nixe, a părăsit vehiculul, de teama unei eventuale explozii.

La acea vreme, tancurile erau concepute ca arme ofensive, menite să combată infanteria din tranșee și să distrugă buncărele sau alte fortificații. Atât strategii Aliaților, cât și cei ai Puterilor Centrale erau conștienți că tancurile celor două părți s-ar putea întâlni, într-o bună zi, pe câmpurile de luptă. Totuși, aceste vehicule blindate nou apărute nu erau proiectate să se confrunte între ele. Nu fuseseră concepute mijloace ofensive și defensive anume pentru confruntările tanc vs. tanc. Tancurile nu dispuneau de armamentul greu cel mai potrivit pentru distrugerea blindajului unui vehicul de același fel. Ele erau lente și nu foarte manevrabile.

Evident, astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Tancurile au evoluat, sunt cu mult mai rapide, mai bine înarmate și dispun de blindaje cu mult mai rezistente. La 100 de ani de la prima bătălie de tancuri din istorie se poate spune că aceste formidabile vehicule au, încă, un viitor în față.