Noaptea minții: Institutul Cultural Român a sărbătorit 450 de ani de la Edictul de la Turda, document prin care s-a pecetluit statutul de tolerați pentru românii din Transilvania

ActiveNews.ro: Biserica Unitariană, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Universitatea din București, au organizat pe 19 aprilie un „eveniment festiv” pentru a celebrai450 de ani de la Edictul de la Turda. La sediul ICR din Aleea Alexandru s-a lansat volumul de studii și eseuri intitulat Libertatea conștiinței și conștiința libertății. Despre unitarianism, apărut în parteneriat cu Programul de Studii Religioase – Texte și Tradiții a Universității din București. Despre acest eveniment a scris jurnalistul Dorin Suciu în textul intitulat: „450 de ani de la Edictul Dietei de la Turda: despre funie în casa spânzuratului”. Iată articolul:

Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la proclamarea așa-numitului Edict de la Turda, episcopii bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania au elaborat un document prin care cer parlamentelor României și Ungariei, precum și Parlamentului European ca data de 13 ianuarie să fie marcată drept „Ziua Libertății Religioase”.

„Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săsești și maghiare, reformate și unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluție Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuința spre pacea interconfesională, iar conviețuirea națiunilor coexistente din Transilvania (?! s.n.) este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială și spirituală de importanță fundamentală, și să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertății Religioase. Solicitarea este adresată și Parlamentului Ungariei și Parlamentului European”.

În data de 13 ianuarie 1568, la Turda, Dieta Transilvaniei a proclamat prin lege toleranța religioasă și libertatea conștiinței, se arată în document. „Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit și existența altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, și-au câștigat existența instituțională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată și unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfințit și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (s.n.).”

Această ultimă aserțiune este un neadevăr flagrant, ca să folosesc o formulare eufemistică, și voi demonstra acest fapt mai jos. Deocamdată, trebuie a arătat că, în fapt, adunarea Dietei întrunită la Turda în 1568 a fost în primul rând un act politic îndreptat împotriva Contrareformei promovate de imperialii habsburgici catolici. În ceea ce-i privește pe românii ortodocși din Transilvani, efectul edictului a fost pecetluirea definitivă a statutului lor de națiune tolerată. Dieta stabilea că, alături de cele trei religii de stat «recepte» – catolicismul, luteranismul și calvinismul -, mai este recunoscută a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime și originea divină a lui Iisus Christos. Trebuie subliniat că, în consecință, cu toată proclamarea formală a libertății de credință, prin edictul Dietei din 1568, religia ortodoxă rămânea pe mai departe doar o religie tolerată, în acest fel menținându-se pentru populația majoritară românească o condiție cetățenească inferioară!

Citește continuarea aici: ActiveNews.ro